Bruma de stabilitate şi imaginea bună de care se bucură România în ochii investitorilor şi pe care a dobândit-o cu greu cu ajutorul măsurilor dure de austeritate şi a rolului de "elev silitor în faţa FMI", riscă să se evapore odată cu protestele din ultimele trei zile şi cu ieşirile violente din noaptea de duminică, ce au lăsat adevărate cicatrice în centrul Bucureştiului.
Protestele sunt rezultatul unor tensiuni sociale care mocneau, în condiţiile în care în ultimii doi ani românii au fost nevoiţi să înghită în timpul crizei economice numai pilule amare ce au venit fie sub forma majorării TVA sau a tăierilor de salarii. Duminică au avut loc manifestaţii în 41 de oraşe, la care au participat peste 8.700 de oameni, conform oficialilor Jandarmeriei, doar în Bucureşti acestea degenerând în violenţe.
În centrul Capitalei pagubele s-au ridicat la 200.000-250.000 de euro, conform calculelor ZF, fiind vandalizate mai multe bănci, magazine şi mobilier stradal. Reacţia dură a forţelor de ordine şi violenţele i-au făcut pe proprietarii de cafenele din Centrul istoric să îşi închidă locaţiile.
"Factorul declanşator a fost intervenţia neinspirată şi provocatoare a preşedintelui Traian Băsescu, iar manifestaţiile pro Arafat au fost doar scânteia, nu cauza protestelor. Nemulţumirile s-au acumulat în ultimii 20 de ani pentru că politicul a luat decizii fără dialog social", consideră analistul politic Cristian Pârvulescu.
Manifestaţiile nu se vor opri aici, sunt de părere analiştii, situaţie care poate avea impact atât asupra guvernului condus de Emil Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu, cât şi asupra economiei româneşti.
"Dacă manifestaţiile continuă, situaţia va deveni tot mai grea pentru guvern şi nu ar fi exclusă demisia executivului, dar nici acest lucru nu ştim dacă va mulţumi populaţia", consideră Pârvulescu. "Cred că acţiunile vor continua dacă vremea va fi bună. Unii sperau ca viscolul să pună capăt protestelor."
În majoritatea ţărilor europene care au luat măsuri de austeritate fie din proprie iniţiativă, fie ca urmare a unor acorduri cu Uniunea Europeană şi FMI scena politică s-a schimbat radical anul trecut. În Irlanda, Portugalia şi Spania guvernul a fost schimbat în urma unor alegeri, în timp ce în Grecia premierul George Papandreou a demisionat din cauza presiunilor, soartă pe care a avut-o şi omologul său italian Silvio Berlusconi. Ambii au lăsat pe umerii unor experţi misiunea îndreptării economiei, tehnocraţii Lucas Papademos, respectiv Mario Monti.
Ce trebuie să facă clasa politică
Pârvulescu spune că preşedintele Traian Băsescu trebuie să intervină cu acţiuni ferme, nu doar cu simple declaraţii. "Preşedintele are datoria să intervină, nu cu o declaraţie, este nevoie de o acţiune clară, de dialog cu părţile sociale. Manifestaţiile au schimbat deja radical situaţia politică. Deja vedem că opoziţia se foloseşte de situaţie pentru a cere alegeri anticipate."
Nu se pune însă problema unor măsuri populiste precum majorarea pensiilor sau alte măsuri care să pună presiune asupra bugetului, ideea dialogului dintre clasa politică şi societate fiind susţinută şi de profesorul de economie Daniel Dăianu. Mai mult, el spune că puterea şi opoziţia ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă pentru a discuta despre măsurile ce trebuie luate în 2012, având în vedere că Europa este în plină criză.
"Morala protestelor, care nu s-au terminat încă, este că trebuie să se schimbe un stil de guvernare, trebuie să existe dialog. Nu am văzut audieri pe teme economice la care să fie invitaţi experţi din ţară sau din străinătate." Ca soluţie, "ar trebui să existe o întâlnire serioasă între coaliţie şi opoziţie la care să se discute despre ce se va face în 2012 pentru că această criză ne poate copleşi", concluzionează Daniel Dăianu.
Astfel, guvernul plăteşte acum pentru maniera dură prin care a introdus măsuri radicale de austeritate - majorarea TVA cu 5% şi reducerea salariilor bugetarilor cu 25% -, dar şi pentru lipsa implicării societăţii în deciziile importante ce au fost luate în ultimii ani. "Nu se pot lua măsuri fără a discuta pe marginea lor, doar prin asumarea răspunderii, sau să guvernezi spunând că aşa a fost înţelegerea cu FMI", spune Dăianu.
Efectele asupra economiei sunt reduse deocamdată
Efectele asupra economiei şi cursului de schimb sunt limitate deocamdată, acestea putând deveni negative în funcţie de modul în care evoluează situaţia. Extinderea mişcărilor de protest poate duce la o percepţie de instabilitate socială şi politică în ochii investitorilor, ceea ce poate antrena riscuri mai mari concretizate în accesul mai scump la finanţare, cconsideră analistul Aurelian Dochia.
"S-ar putea să apară momentul în care investitorii, pieţele, să înceapă să diferenţieze România. Sunt ţări europene în care măsurile luate deja de România sunt abia la început. România a trecut hopul măsurilor de austeritate. Dacă se opresc protestele, am putea să ne strecurăm poate cu un uşor avantaj. Scenariul cu cele mai bune şanse ar fi să scăpăm oarecum neatinşi de decizia S&P. Dacă mişcările de protest se extind, se creează impresia de instabilitate, ceea ce va antrena riscuri mai mari şi consecinţe negative concretizate în accesul mai scump la finanţare", a comentat analistul Aurelian Dochia.
Instabilitatea socială în plan intern s-a suprapus peste decizia de vineri seară a agenţiei Standard & Poor's (S&P), prin care a retrogradat ratingurile a nouă ţări din zona euro, coborând cu o treaptă inclusiv calificativele AAA ale Franţei şi Austriei.
Adriana Marin, şefa departamentului de analiză al firmei de brokeraj UniCredit CA IB Securities, spune că până acum manifestaţiile nu au influenţat pieţele financiare, dar că acestea ar putea speria investitorii străini în măsura în care vor continua şi vor fi violente.
"Dacă se degradează lucrurile ar putea fi o problemă. Până acum nu am văzut să fi reacţionat pieţele. Deocamdată nu cred că au un efect major. Aversiunea investitorilor faţă de risc este mare în această perioadă, nu este numai efectul protestelor care au loc în aceste zile. Atât cât sunt proteste paşnice, nu este nicio problemă, rău este când sunt violente", spune Adriana Marin.
Pe aceeaşi idee merge şi economistul Daniel Dăianu. El spune că doar dacă va fi afectată activitatea economică, efectele vor fi mai grave.
"Dacă vor avea loc devieri puternice, România va fi depunctată, ratingul poate fi redus. S-ar putea să observăm o mişcare pe piaţa CDS-urilor, dar deocamdată este prematur, activitatea economică nu a fost blocată. Dar aceştia sunt germenii unei situaţii mai tensionate pentru că această atmosferă plutea în aer", spune Daniel Dăianu. "Următoarele săptămâni vor da măsura. Situaţia economică este gravă şi ne jucăm cu focul."
Răspunsul puterii a fost unul vag, premierul Emil Boc spunând că dacă protestele continuă, efectele se vor simţi în buzunarele românilor. "Orice acţiune de violenţă periclitează situaţia stabilităţii economice a ţării, cu consecinţe pentru buzunarele fiecăruia dintre noi, de data aceasta în plan negativ, pentru că există riscul creşterii primei de risc, a costurilor cu care o ţară îşi finanţează împrumutul şi deficitul."
Parte a mişcării Indignaţilor
Pârvulescu înscrie mişcările de protest din România în rândul celor care au cuprins începând de anul trecut întreaga lume. "Mişcarea de protest din România se integrează în mişcarea mai amplă a Indignaţilor, care se particularizează în fiecare ţară. A început în lumea arabă şi a ajuns la finalul anului trecut în Rusia. Anul acesta a început cu proteste în Ungaria şi acum în România", consideră analistul.
Duminică peste 8.700 de persoane au participat la proteste în 41 de localităţi, iar 2.000 de jandarmi au asigurat ordinea publică, conform declaraţiilor şefului Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română, Aurel Moise. Cele mai violente proteste au avut loc în Bucureşti, unde centrul oraşului a fost paralizat timp de câteva ore de ciocnirile dintre protestatarii violenţi şi forţele de ordine. Distrugerile din timpul protestelor de duminică s-au soldat cu pagube de 200.000 - 250.000 de euro, potrivit estimărilor preliminare făcute de Ziarul Financiar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
