România pierde 1,3 mld. euro pe lună din cauza administraţiei de stat

11 oct 2011 Autor: Claudia Medrega

Factura administraţiei ineficiente: 800 mil. euro plus lunar la datoria publică, 400 mil. euro minus la fondurile europene şi minus 100 mil. euro lunar la companiile de stat.

Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună şi de 16 mld. euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună.

Cei 16 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 700 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neştiinţa de a atrage fonduri europene, iar "ghilotina" va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netraşi se anulează.

Responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că decembrie 2012 este data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.

"Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a progra­mă­rii bugetare şi necheltuite vor fi anulate", a spus Schrag. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă 6 mld. euro până în decembrie 2012 în sensul de plăţi efectuate (claim money - engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 mil. euro.

Pentru a nu pierde banii UE, România ar trebui să atragă circa 400 milioane de euro pe lună de acum până în decembrie 2012, astfel încât să ajungă de la 700 mil. euro plăţi făcute în prezent la 6 miliarde de euro.

Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât din iulie 2011 UE nu mai face niciun fel de plăţi către programele europene din România, după ce a descoperit fraude la alocare în cadrul Axei Sectoriale Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cele şapte programe sectoriale ar trebui să atragă în total, în fiecare din cele 14 luni şi deci 58 de săptămâni rămase, câte 400 mil. euro pe lună şi 90 mil. euro pe săptămână ca să nu pierdem bani.

La datoria publică, România pierde aproximativ 800 mil. euro pe lună deoarece Guvernul nu poate stăpâni cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cu personalul supradimensionat al statului. Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 mld. euro în prima jumătate a anului, adică o creştere de aproximativ 800 mil. euro pe lună care este din ce în ce mai dificil de finanţat.

Chiar dacă România va controla deficitul bugetar, obligaţiile financiare vor creşte în anii următori, având în vedere că vor exista sume de rambursat şi dobânzi de plătit.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii şi-au continuat ascensiunea în acest an, în timp ce cheltuielile de capital, cu investiţii, sunt în scădere. Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor, în august cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 15,4%, la 2,5 mld. lei. "Această creştere a cheltuielilor cu bunuri şi servicii este mai mult decât însemnată. Nu sunt foarte lămurit care este motivul. Trebuie investigat de ce au crescut. Este posibil ca ajustarea din 2009 şi 2010 să nu fi reuşit, să constaţi că aceste cheltuieli au fost tăiate pe hârtie şi, ulterior, s-au acumulat arierate", a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În plan intern, România este acum într-o poziţie fiscală mai bună decât în anii trecuţi, în condiţiile în care a aplicat o serie de măsuri de ajustare fiscală, reuşind să reducă deficitul bugetar şi să atenueze ritmul de creştere al datoriei publice. Însă procesul de ajustare trebuie să continue, iar apropierea anului electoral 2012 transmite deja unele semnale de îngrijorare, având în vedere antecedentele de euforie electorală ale politicienilor români, care au dus la corecţii ulterioare costisitoare şi dureroase pentru populaţie.

La companiile de stat, pierderile provocate de cele prost administrate sunt de aproximativ 100 mil. euro/lună, adică 1 mld. euro pe an. Alte companii de stat produc profituri, ceea ce face ca bilanţul total al acestora să fie un minus mai mic, de 500 mil. euro.

Însă toate aceste pierderi pot la un anumit moment dat să fie consi­derate ca un deficit buge­tar, deficit pe care statul îl acoperă prin impozite şi taxe, după cum spune Dumitru. Aproximativ o treime din cele mai mari 35 de companii controlate de statul român au avut anul trecut pierderi de circa un miliard de euro. Aceşti 13 coloşi, printre care se află monopoluri sau exploata­tori de resurse naturale, în loc să genereze valoare adău­­gată pentru econo­mie, înregistrează da­torii de miliarde de euro la bugetul consolidat de stat.

Primele zece com­panii în funcţie de pier­derile înregistrate anul trecut au înregistrat la mijlocul acestui an datorii faţă de bugetul general consolidat al statului de peste 1,9 mld. euro, echi­valentul a 1,6% din PIB, toate aceste companii fiind pe lista de monitorizare a FMI-ului şi toate fiind abonate la un management dictat politic. Podiumul datornicilor este compus din CNH, CFR şi Electrificare CFR, primele două firme fiind de asemenea şi pe primele locuri când vine vorba de pierderi.

Una dintre cele mai importante schimbări care ar trebui să intervină în conducerea companiilor de stat este aducerea la cârma lor a unor manageri rezultaţi printr-un proces normal de selecţie, cu obiective clar stabilite şi ocrotite de influenţa politică.

Într-un mediu economic interna­ţionat dominat de tensiuni şi incertitudine, în care deciziile de reducere a impozitelor sau de creştere a cheltuielilor bugetare pot fi privite ca riscante pentru că poţi să ai o mare problemă de finanţare a deficitului bugetar şi datoriei publice, România trebuie să-şi stabilească ca "prioritate zero" absorbţia fondurilor europene.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2011

 
Cuvinte cheie:
fonduri UE
, administraţie de stat
, datorie publică
, companii de stat
, politici regionale
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 2 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (2):
stewe - 11 octombrie 2011, 08:26

In medie 1000 roni/zi adica 10 milioane de lei vechi/zi cheltuie un functionar al statului care-si face deplasarea in Bucuresti-transport, diurna, cazare....Ei merg cu CFR clasa 1, se cazezaza la hotelurile apartinand Haitei de Partid,,,,,Exista posibilitatea VIDEOTELECONFERINTELOR..dar se practica intalnirea INTRE 4 OCHI...mai 10 litri de tuica, mai 5 kg de branza mai 1.500 de euro...cadouri..cadouri...!

ian - 11 octombrie 2011, 00:38

"Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât din iulie 2010 UE nu mai face niciun fel de plăţi către programele europene din România,". e 2011, nu?

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide