"M-am decis să vin la Parchetul General şi să fac un lucru care mă apasă şi cred că este motivul pentru care mi s-au întâmplat toate astea în ultimii doi ani. Am venit să aduc un autodenunţ, care vizează felul în care eu şi mai mulţi demnitari ai statului român au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi", a declarat deputatul Sebastian Ghiţă, la intrarea în Parchetul General.
Parlamentarul susţine că procurorul-şef DNA avea cunoştinţă de cele întâmplate.
"În momentul în care s-a pus plagiatul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, pentru a o proteja la acel moment pentru că toţi credeam că face un bine în România, am luat decizia ca acel raport, în baza căruia consiliul din minister a decis că teza nu este plagiată, am luat decizia să îl schimbăm, să îl falsificăm. Mai mulţi demnitari ai statului român împreună cu mine. Dânsa (Laura Codruţa Kovesi - n.r.) avea cunoştinţă de ceea ce făceam noi (...) Acea comisie nu a făcut nimic şi acel raport vine şi spune că teza Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat şi eu pot să spun că acea comisie nu s-a întrunit niciodată, iar raportul a fost scris în Guvernul României", a mai spus Sebastian Ghiţă.
Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat, în octombrie 2012, hotărârea Consiliului Naţional de Etică potrivit căreia Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.
Membrii Consiliului Naţional de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigaţii Politice, precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, constatând că au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică făcută de Laura Codruţa Kovesi.
Experţii tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie 2012, că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Potrivit reprezentanţilor CNE, experţii au luat relativ uşor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare în sensul că teza de doctorat nu conţine elemente de plagiat.
"Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior", a declarat atunci Kovesi.
Probele luate în discuţie de experţii CNE au demonstrat că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărţi din 2008, au fost publicate de Codruţa Kovesi cu şase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.
În 18 mai 2012, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi este un plagiat.
Kovesi şi-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârşitul lunii septembrie 2006.
Codruţa Kovesi a respins acuzaţiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat şi a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însuşirea vreunei metodologii ştiinţifice a unui alt autor, ci face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate.
Ca orice teză de doctorat, explica Laura Codruţa Kovesi, lucrarea conţine stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării ştiinţifice propriu-zise şi pe tot timpul cercetării ştiinţifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menţionează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definiţiilor ce aparţin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.
Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conţinut.
"Volumul de informaţie pe care îl cuprinde teza poate duce la apariţia unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalităţii organizate la care am fost autor sau coautor şi care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruţei Kovesi publicat de şase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul", preciza Kovesi.
