''Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi
o temă de maxim interes'', se arată în deschiderea scrisorii.
El argumentează contextul şi raţiunile adoptării proiectelor privind justiţia din punctul de vedere al Executivului.
''De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului şi care vor urma procesul legislativ obişnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislaţiei române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind
consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale. În ceea ce priveşte tematica graţierii, vă informez că există deja o procedură în
cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condiţiile precare de detenţie, situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiţie din fostul guvern)'', susţine şeful Executivului, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a negat după o întâlnire cu conducerea CEDO că s-ar pune problema unei asemenea amenzi.
În cazul Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală, Grindeanu invocă prevederile din Constituţie potrivit cărora ''Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei şi pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept''.
Invocând decizia Curţii Constituţionale nr. 405/ 2016, deciziile Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţei CEDO, premierul argumentează că stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noţiunea de consecinţe deosebit de grave ale unei infracţiuni, unde regăsim cuantumul de 2 milioane lei''.
Şeful Guvernului le transmite oficialilor europenei că ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi cel de Externe, Teodor Meleşcanu, le stau la dispoziţie pentru detalii.
''Aşteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiţiei vă va sta la dispoziţie pentru obţinerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuţie cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul
dumneavoastră permite. În încheiere, doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, şi reiterez angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic'', conchide Grindeanu.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans au avertizat Guvernul României să nu submineze lupta împotriva corupţiei.
"Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Raportul Comisiei privind Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), publicat săptămâna trecută, a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt. Totodată a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniului de aplicare al corupţiei ca infracţiune vor avea impact asupra evaluărilor viitoare. În acest context, Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţele de urgenţă privind Codul penal şi Legea cu privire la graţieri", au declarat miercuri cei doi oficiali europeni.
