Aproape jumătate dintre profesorii români ar fi de acord ca ţara să fie guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului şi al alegerilor, iar 14% dintre aceştia ar aprecia ieşirea României din UE ca fiind o proiecţie pozitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit studiului ”Educaţie pentru democraţie în şcolile din România” realizat în luna octombrie de o echipă de sociologi de la Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca la comanda Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung din Bucureşti, 14% dintre cadrele didactice ar aproba existenţa unui regim militar.
”La întrebarea <Cât de bine credeţi că ar fi pentru România?>, 87% din totalul profesorilor cuprinşi în eşantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opţiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, 45% dintre profesori acordă calificative de <foarte bine> sau <bine> scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului şi al alegerilor. 14% dintre profesori ar aprecia ieşirea României din UE ca fiind o proiecţie pozitivă, acelaşi procent ar aproba existenţa unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezenţa unui sistem guvernat de legea religioasă, care ar presupune lipsa partidelor politice şi absenţa mecanismelor electorale”, se arată în documentul citat.
Realizatorii studiului susţin că în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani inclusiv se regăsesc cele mai ridicate procente de respondenţi care aderă la o poziţie eurosceptică şi care ar aprecia pozitiv scenariile nedemocratice expuse în întrebări.
De asemenea, 26% dintre profesori se declară deloc mulţumiţi faţă de modul în care funcţionează sistemul politic din România, iar 10% consideră că, în prezent, felul în care este guvernată ţara nu este deloc democratic.
”Obiecţiile majore pe care profesorii le au faţă de funcţionarea actuală a democraţiei în România sunt legate de percepţia unei distanţe foarte mari între clasa politică şi cetăţeni, precum şi de lipsa mecanismelor de verificare şi penalizare a politicienilor care încalcă reguli şi care nu îşi îndeplinesc promisiunile. Răspunsurile profesorilor indică nivele reduse de încredere în instituţii importante ale sistemului politic. Astfel, doar 8% dintre respondenţi au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament şi 19 % în Guvern”, se mai arată în document.
În sensul acţiunilor de protest, participarea la greve, declarată de 48,5% dintre respondenţi, este surclasată de semnarea de petiţii, raportată de 60,8% dintre respondenţi.
De asemenea, 31,3% dintre respondenţi au participat la demonstraţii paşnice, pe când doar 8% au luat parte la un boicot, fiind înregistrată şi existenţa ”unei doze însemnate de scepticism în ceea ce
priveşte eficienţa protestului pentru generarea de schimbări ale deciziilor politice”.
În chestionar a fost inclusă şi o întrebare legată de opinia profesorilor în privinţa acordării în România a permisiunii ca persoanele de acelaşi sex să se căsătorească, iar din rândul respondenţilor care au oferit un răspuns valid, 60,5% au exprimat un dezacord total faţă de această idee.
Eşantionul reprezentantiv a cuprins 1.427 de profesori din clasele 5-12 din România, aleşi aleator din 140 de şcoli, datele fiind culese în perioada 10-24 noiembrie 2017.
