”Declaraţiile ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit (…) au fost primite cu surprindere, îngrijorare şi o mare doză de insatisfacţie de opinia publică din România (…) Tematica abordată de domnul ambasador este una extrem de sensibilă pentru orice român, dar mai cu seamă extrem de dureroasă. Ea readuce în memorie tragediile şi umilinţele pe care le-au îndurat milioane de români din Basarabia, teritoriu românesc, în neagra perioadă a stalinismului şi hitlerismului unite prin Pactul Ribbentrop-Molotov, când forţa dreptului a fost înlocuită dreptul forţei”, se arată în proiectul de declaraţie pe care Tăriceanu o propune spre adoptare Senatului.
Tăriceanu spune că ”România a fost primul stat care a recunoscut şi recunoaşte în continuare fără rezerve statalitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova”, dar acest lucru nu înseamnă că ”libera manifestare a aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor României şi Republicii Moldova spre unire” ar putea fi împiedicată. ”Or, declaraţia ambasadorului american lasă să se înţeleagă foarte limpede că SUA nu este favorabilă şi descurajează acum şi în viitor revenirea Basarabiei la ţara-mamă”, mai scrie Tăriceanu, care adaugă că ”declaraţiile ambasadorului Pettit ar putea induce suspiciuni nedorite în relaţiile bilaterale, ceea ce ar amplifica îngrijorarea noastră”.
”După cel de-al doilea război mondial, părinţii şi bunicii noştri au trăit zeci de ani cu speranţa că <<vin americanii>> (...) Nimeni însă nu credea că <<americanii>>, care au venit după atâţia ani de aşteptare, vor spune că Stalin a avut dreptate atunci când s-a înţeles cu Hitler să amputeze România”, se mai arată în textul declaraţiei propuse de Tăriceanu.
Dacă va fi adoptată, declaraţia va fi trimisă din partea Senatului României către preşedintele Barack Obama, către Departamentul de stat al SUA şi către Senatul american, instituţii de la care Tăriceanu ”aşteaptă un răspuns lămuritor în legătură cu declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit”.
Pettit a declarat săptămâna trecută, cu ocazia aniversării a 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova că ”Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova (...) Republica Moldova nu este România, Republica Moldova are propria sa istorie şi propriile provocări”.
