Cel mai "bogat" colegiu uninominal din România este Colegiul 2 Senat din Bucureşti aflat în sectorul 1 pentru care se bat opt candidaţi, şanse reale având însă fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu (USL) şi Augustin Minel Ofiţeru (USL).
În fruntea listei celor mai bogate colegii de deputaţi se află Colegiul 3, situat tot în sectorul 1, unde sunt concentrate 19 din cele 100 cele mai mari companii după cifra de afaceri în 2011. Aici se bat mai mulţi candidaţi, "meciul" fiind însă între fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban (USL) şi consultantul fiscal Gabriel Biriş. În total, cele 19 mari companii din Colegiul 3 au avut o cifră de afaceri de 15 mld. euro în 2011.
Prezenţa unor companii într-un colegiu sau altul semnifică forţa economică a colegiului respectiv şi are legătură directă cu prosperitatea cetăţenilor, deci şi cu agenda electorală a candidaţilor.
În fiecare an, parlamentarii se calcă în picioare să depună mii de amendamente la legea bugetului prin care cer bani pentru colegiile uninominale în care au fost aleşi. La birourile teritoriale ale parlamentarilor cetăţenii vin cu petiţii pe care alesul promite să le rezolve. Iar petiţiile diferă în funcţie de nevoi, iar nevoile sunt diferite în funcţie de profilul zonei şi de bogăţia ei. Cum şi-au ţintit candidaţii mesajele?
Gabriel Biriş, candidat în cel mai bogat colegiu, spune că mesajele sale au fost generale pentru că, fiind specialist pe fiscalitate, a vizat chiar aceste aspecte: combaterea evaziunii fiscale, piaţa muncii, reforma fiscală.
"Mesajele au fost generale nu adresate companiilor pentru că votul fiind în colegii, oamenii votează în altă parte decât acolo unde are firma sediul, iar noi ne-am adresat oamenilor care locuiesc în colegiu."
Acelaşi lucru îl spune şi principalul său competitor în Colegiul 3, deputatul Ludovic Orban: "Fac campanie din casă în casă. Nu am neapărat un mesaj general, dar companiile nu sunt votanţi în colegiul meu, au doar sediul acolo. Însă relaţia mea cu mediul de afaceri a fost mereu apropiată".
În mod vizibil, cel puţin pentru Bucureşti, sediile marilor companii sunt concentrate în zonele bogate, iar prezenţa lor contribuie semnificativ la sporirea bogăţiei acelei zone.
Pe de altă parte, această relaţie politică-afaceri se poate şi perverti: chiar în campania electorală doi deputaţi şi candidaţi totodată, Alin Trăşculescu de la Vrancea (care a demisionat între timp şi a fost arestat) şi Ioan Stan (DNA a cerut în cuviinţarea să-l aresteze), sunt acuzaţi de corupţie în afaceri care au implicat şi oameni din business.
Harta corupţiei parlamentare
Harta celor mai "bogate" colegii din România, determinate în funcţie de sediul companiilor cu cea mai mare cifră de afaceri, nu poate face abstracţie de legăturile puternice care se creează în timp, în general, între deputaţii sau senatorii dintr-un anumit colegiu şi companiile din zona respectivă.
Campania electorală din 2012 a scos pentru prima dată la iveală cazuri flagrante de corupţie, în care candidaţi în alegeri, actuali deputaţi, îşi negociază influenţa, conform acuzaţiilor procurorilor, cu firme care să capete comenzi de la stat.
Vrancea: Trăşculescu, cercetat pentru mită de milioane de lei pentru contracte de drumuri
Astfel, Alin Trăşculescu, deputat PD-L de Vrancea, este acum arestat pentru 29 de zile, fiind cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă.
Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunţător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe - de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.
Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.
"Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru", scriu anchetatorii în documentul citat.
Dâmboviţa: deputatul Ion Stan cerea câte două milioane de lei pentru benzină pentru campania electorală de la un om de afaceri
Conform procurorilor, Deputatul PSD Ion Stan îi cerea denunţătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, "câte două milioane, de benzină", pentru cele 600 de maşini pe care intenţiona să le folosească în campanie, la rândul său Dima estimând că este vorba despre "un miliard, un miliard două sute".
Într-una din stenograme Ion Stan vorbeşte cu denunţătorul său şi spune că atât Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa, cât şi Rovana Pulmb au o datorie faţă de el.
Procurorii susţin că din discuţiile purtate între cei doi a reieşit că Ion Stan, Adrian Ţuţuianu şi Rovana Plumb ar fi beneficiat de sponsorizarea efectuată în campaniile anterioare către formaţiunea politică prin firmele coordonate de Dima Nicuşor Sorin.
De asemenea, Ion Stan i-a propus lui Dima Nicuşor Sorin să îl sprijine în afacerile pe care le derulează, aranjându-i o întrevedere cu Adrian Ţuţuianu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, despre care a afirmat că a revenit la sentimente mai bune faţă de el şi că "au bătut palma".
Parlamentul urmează să decidă dacă îi ridică imunitatea deputatului, în cazul că va intra iarăşi în Camera Deputaţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
