La trei luni de la victoria în alegerile legislative din 9 decembrie şi la 10 luni de la preluarea efectivă a puterii de către USL, programul de guvernare al Uniunii încă îşi aşteaptă strategii care să-l pună în practică. Schimbarea de paradigmă aşteptată după o schimbare a puterii nu este încă deplin vizibilă, principalele proiecte anunţate nu au un orizont previzibil, cu atât mai puţin termene precise.
Nu este vorba despre anticipări ce ţin de conjunctură - de pildă, programul de guvernare anticipa un ritm mediu anual de creştere economică de 3% în perioada 2013-2016, în vreme ce bugetul pe anul acesta este fundamentat pe o creştere de 1,6% -, ci de măsuri ce ar fi trebuit iniţiate deja şi nu sunt, începând chiar cu promisiunea "Primul buget al USL va fi multianual şi va conţine toate măsurile enun ţate". În fapt, bugetul pe 2013 conţine proiecţii pentru anii viitori, ceea ce îl face pe economistul Radu Crăciun, director adjunct al Eureko Pensii, să afirme: "Sper ca, cu timpul, aceste proiecţii să fie din ce în ce mai realiste".
Puţine lucruri concrete în aceste luni, arată analiştii: acordul cu FMI va fi păstrat, dar sunt întârzieri pe zona restructurărilor, a privatiză rilor, iar pe fiscalitate măsuri excepţionale nu pot fi aşteptate peste noapte.
"Au încercat să vină cu o schimbare pe zona de TVA la încasare, cu rezultate amestecate (la Finanţe se discută acum ca TVA la încasare să devină opţional - n.n.). Măsurile economice au fost mai degrabă timide, încă aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu restucrurarea sectorului de stat, cu privatizările, cu noile listări. Aceasta este nuca tare - restructurarea sectorului de stat", spune Crăciun.
A fost timpul prea scurt pentru ca programul cu care USL a câştigat o majoritate confortabilă în Parlament să înceapă să fie pus în practică în forţă?
Nu neapărat, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): "Problema este că în fiecare zi discutăm despre fel şi fel de probleme - steagul secuiesc, problemele parti delor, cine pe cine mai alege - dar aproape deloc despre economie.
Or, ca să ai o economie care să conteze, inclusiv în Europa, inclusiv în atât de dezbătuta problemă a Schengen din aceste zile, îţi trebuie o creştere economică de 4-5% pe an. Dar, în afară de impozitarea profiturilor aleatorii care trebuia reglementată într-un fel (impozitul pe profitul excepţional al companiilor din energie - n.n.) şi de TVA la încasare (măsură luată anul trecut - n.n.) nu văd ca să se fi mişcat ceva pe zona economică. În programul politic (al USL - n.n.) se vorbeşte despre reindustria lizarea României, dar nu avem nicio noţiune clară şi o dezbatere pe această temă".
În 2011, USL îşi lansa programul de guvernare şi, la capitolul "viziunea econo mică a USL, citim: "Din nevoia disperată de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri a fost strivit de numărul mare de impozite şi taxe, incertitudinea legislativă şi controalele inutile. Fir melor private le este aproape imposibil să-şi construiască un plan de afaceri pe termen mediu. IMM-urile au mari dificultăţi în a pătrunde pe piaţă şi a se dezvolta."
În continuarea constatării de mai sus, erau enunţate o serie de măsuri ce ar urma să fie luate (în special scăderi de impozite), unele pe termen mai mai lung, altele imediat ce Uniunea va ajunge să guverneze.
Măsurile - cele mai multe - au fost reluate apoi în programul de guvernare.
Practic, cu mai bine de un an înainte de a ajunge la guvernare, USL îşi croise planuri, pregătea guvernarea pe care a preluat-o în mai 2012 şi apoi, în urma alegerilor din iarna trecută, s-a instalat solid, pentru următorii patru ani în fruntea administraţiei.
Săptămâna aceasta se împlinesc trei luni de la câştigarea, de către USL, a alegerilor legislative. Ce s-a făcut în aceste luni?
Înainte de aprobarea proiectului legii bugetului pe 2013, Guvern a extins baza de impozitare a veniturilor obţinut din agricultură, măsură prevăzură în programul de guvernare. De asemenea, executivul a redus plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent în lei şi, ca urmare, toate companiile cu capital privat care nu depăşesc acest plafon au fost obligate să plătească impozit de 3% pe veniturile realizate începând cu 1 februarie 2013.
Or, în programul de guvernare (pg.37), scrie: "Menţinem opţiunea între cota unică de 16% pe profit şi 3% impozit pe cifra de afaceri pentru pentru microîntreprinderi".
Concomitent cu extinderea impozitării, prevăzută în programul de guvernare prevede şi "reducere generală a impozitării" (pg. 14) - măsură care întregea filosofia guvernării: impozite mai mici, dar cu mai puţine excepţii. Dar, dacă guvernul a extins baza de impozitare, despre reducerea fiscalităţii, enunţată în acelaşi program de guvernare, nu se mai vorbeşte. În schimb, tot în ideea de a aduce mai mulţi bani la buget, Guvernul a decalat calendarul de creştere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie.
Radu Crăciun reiterează că este o iluzie să credem că fiscalitatea ar urma să scadă pe termen scurt pentru că atunci se pune problema veniturilor statului: "Este bine că se încearcă menţinerea deficitelor. Ce face apoi statul cu banii este este o chestiune politică - poţi alege să-i dai pentru programe sociale sau pentru investiţii. Personal aş merge pe această ultimă variantă în ideea creării de locuri de muncă ce aduc venituri suuplimentare care pot fi folosite apoi chiar pentru pensii".
Reîntregirea salariilor bugetarilor şi indexarea pensiilor cu inflaţia sunt măsuri pe care Guvernul le-a luat aşa cum a promis, dar pentru restul măsurilor cuprinse în programul de guvernare planurile nu sunt pe deplin croite.
"Nu vedem nicio măsură care să ne dea încredere că economia va creşte chiar şi cu acel 1,6% prognozat. Uitaţi-vă pe datele INS: investiţiile totale în România au fost în 2012 de 75 mld. lei - şi doar 10% dintre acestea sunt investiţii străine. Cu toţii facem caz de investiţiile strâine, dar de investiţiile autohtone care au însemnat anul trecut 90% din total nu interesează pe nimeni", spune Pârvan.
Analistul economic Aurelian Dochia are o explicaţie pentru starea de fapt: "Lipsa unei idei clare, faptul că nu s-au concretizat elemente de strategie, derivă din faptul că discuţiile cu formarea şi împărţirea posturilor în guvern au fost complicare, au consumat din energii. Pe de altă parte, din ce s-a făcut putem anticipa ce se va întâmpla - în primul rând va fi păstrat acordul cu FMI (ceea ce ne va ţine în anumiţi parametri), pe de altă parte există o uşoară tendinţă de redistribuire a sistemului de impozite şi taxe (supraimpozitarea veniturilor excepţionale - n.n.) ceea ce ne arată că există o filosofie de guvernare, îndreptată în această direcţie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
