Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a spus ieri că atâta timpcât va fi în funcţie, străinilor nu li se va permite să cumpereteren agricol în România fără să fie supuşi restricţiilor.
"Străinii pot cumpăra teren agricol în România cu restricţii(adică doar organizaţi prin societăţi comerciale, nu ca persoanefizice n. red.). Acestea nu vor fi ridicate cât voi fi eu ministru.Securitatea agricolă a României nu va fi afectată", spune ValeriuTabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Declaraţia survine în contextul în care Comisia Europeană acerut recent Bulgariei şi României să reducă perioada în carecetăţenii străini nu pot cumpăra direct pământ în România şi încondiţiile în care discuţiile privind o nouă taxă pe terenurileagricole nelucrate, posibil de 400 de lei pe hectar, ar puteadetermina vânzarea în masă a terenurilor de către fermierii desubzistenţă. Deja, companiile străine, dintre care cele maiagresive sunt daneze, au cumpărat sute de mii de hectare de terenarabil şi de pădure în România. Discuţia este cu atât maiimportantă cu cât în lume sunt tot mai multe discuţii privindeventualitatea apariţiei unei crize a alimentelor, cerealelescumpindu-se cu 40-50% în ultimul an.
Ministerul Agriculturii şi-a manifestat recent intenţia de amări de zece ori impozitul pentru terenurile agricole nelucrate.România impozitează acum fiecare hectar de teren nelucrat cu sumecuprinse între 36 şi 43 de lei pe an.
Conform declaraţiilor făcute de reprezentanţii ministerului,iniţiativa se va concretiza printr-o lege sau ordonanţă de urgenţă,aceasta urmând să prevadă o taxă de 400 de lei pentru fiecarehectar lăsat în paragină.
Ministrul Tabără spune că suprataxarea terenurilor agricoleneexploatate este o măsură prin care cei care deţin astfel deterenuri sunt încurajaţi să le dea în arendă sau să se asociezepentru a le exploata.
În prezent, în România există circa 1,3 milioane de hectare deteren neexploatat, 14% din totalul terenului arabil, conformdeclaraţiilor recente ale lui Adrian Rădulescu, secretar de stat înMinisterul Agriculturii.
Străinii arată interes pentru terenurile agricole dinRomânia
Companiile străine se arată tot mai interesate să achiziţionezeteren agricol în România. La jumătatea anului 2009, UlrikHelweg-Larsen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, declara pentruZiarul Financiar că investitorii danezi deţineau la acel moment1,4% din suprafaţa agricolă a României, după ce în ultimii ani aureuşit să acumuleze circa 130.000 de hectare de teren agricol.
"Investitorii sunt interesaţi de terenuri agricole şi seorientează către culturile de cereale, în special grâu", a declaratambasadorul danez.
Germanii de la Vital&Heyl investesc în cultivareacerealelor, deţinând peste 27.000 ha de teren agricol, în timp ceun om de afaceri de cetăţenie libaneză a reuşit să acumuleze princompaniile Maria Trading şi Agro Chirnogi peste 24.000 de hectarede teren agricol.
La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a recomandatRomâniei şi Bulgariei să permită cetăţenilor din Uniunea Europeanăcare nu locuiesc în cele două ţări să ridice mai devreme decâttermenul prevăzut restricţiile privind achiziţiile de terenuriagricole de către străini.
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana prevede operioadă de tranziţie până în 2014, în care ţării noastre îi estepermisă păstrarea de restricţii privind achiziţia de terenuriagricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice dinalte state ale Uniunii Europene.
Firmele de consultanţă pentru fonduri europene vor aveanevoie de licenţă
Ministrul Valeriu Tabără intenţionează să oblige firmele careoferă consultanţă pentru obţinerea de fonduri europene agricole săse supună unui proces de licenţiere şi acreditare.
"Nu oricine poate să ofere consultanţă pentru proiecte europenede agricultură. Unele companii de consultanţă au un comision mareşi au dat dovadă de iresponsabilitate faţă de beneficiari."
Valeriu Tabără a precizat că se află în dialog atât cubeneficiarii fondurilor agricole europene, cât şi cu reprezentanţiisectorului bancar. "Am început un turneu de dialog cu beneficiariifondurilor europene. Am fost recent la Braşov, în perioadaurmătoare vom merge la Timişoara. Ne întâlnim cu reprezentanţiisistemului bancar, lucrăm impecabil cu aceştia. Suntem în avans dinpunctul de vedere al acordurilor privind sursele de finanţare",spune ministrul.
România nu va avea o criză alimentară
Ministrul crede că România nu se află în pericol de a întâmpinao criză alimentară chiar dacă costurile de producţie ale produseloralimentare din Uniunea Europeană sunt ridicate.
"În Uniunea Europeană se produce scump în continuare. Ţaranoastră are potenţialul de a hrăni 80 de milioane de oameni.România nu poate intra într-o criză alimentară", precizeazăTabără.
În privinţa evoluţiei preţului la alimente, Valeriu Tabără spunecă acesta este dependent de relaţiile existente pe parcursullanţului de distribuţie. "Totul este dat de ofertă, de relaţia pelanţul de distribuţie, de diferenţa între preţul la procesator şicel din magazin", spune ministrul agriculturii
Valeriu Tabără a adăugat că în următorii ani piaţa agricolă vafi extrem de activă, fermierii români având obligaţia de a accesapieţele externe pentru a progresa.
"Niciun fermier din România nu va progresa dacă nu merge înpiaţa externă. Piaţa agricolă va fi extrem de mobilă şi activă înurmătorii ani", crede Valeriu Tabără.
Restructurările din MADR vor continua şi în acestan
Valeriu Tabără spune că după ce anul trecut au plecat peste3.500 de angjaţi ai MADR, în acest an vor continua restructurările,însă adaugă că acestea sunt aproape de finalizare. Ministrul spunecă instituţia pe care o conduce poate funcţiona cu mai puţinioameni cu condiţia ca aceştia să fie buni şi să beneficieze de unsistem informatic.
"Restructurările vor continua. Ministerul poate funcţiona, nueste bine să lucrăm cu foarte mulţi oameni, trebuie să fie puţini,dar buni. Este importantă crearea unui sistem informatic înminister", spune ministrul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
