Politică

Verificarea listelor: ce se întâmplă cu cei plecaţi în străinătate, cu cei care nu au buletin? Statistica arată 17,48 mil. persoane de peste 18 ani în iulie 2010

Verificarea listelor: ce se întâmplă cu cei plecaţi în străinătate, cu cei care nu au buletin? Statistica arată 17,48 mil. persoane de peste 18 ani în iulie 2010

Autor: Iulian Anghel

06.08.2012, 00:05 869

Nimic nu este complet clar în urma deciziei de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale de a amâ­na să se pronunţe asupra validării sau invalidării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Un lucru este limpede: ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis în urma referendumului din 29 iulie, de pe listele electorale ar trebui să "dis­pară" 1,37 mil. cetăţeni (din cei 18,29 mil. care au fost înscrişi pe listele electorale la referendum) astfel încât cei 8,45 mil. cetăţeni care s-au pre­zentat la vot să întrunească cvorumul cerut de lege (50% plus unu din numărul celor înscrişi pe listele electorale) pentru validarea referendu­mului.

Pe listele electorale sunt înscrişi cetăţenii cu vârste de peste 18 ani şi cu drepturile electorale intacte. Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică relevă că, în România, la 1 iulie 2010, erau 17,48 mil. cetăţeni cu vârste de peste 18 ani (raportarea s-a făcut la recensământul din 2002 când populaţia rezidentă era de 21,6 mil. locuitori) şi un număr de 23.000 de deţinuţi (este posibil ca o parte dintre aceştia să-şi fie pierdut drepturile electorale). Nici în aceste condiţii, de 17,48 mil. de cetăţeni pe listele electorale în loc de 18,29 milioane, numărul de 8,45 milioane de persoane prezente la vot nu ar fi suficient. Practic, ar fi necesar ca populaţia de peste 18 ani cu drept de vot să fie de 16,9 milioane ca referendumul să fie validat. Câţi cetăţeni au dispărut de atunci şi pot fi eliminaţi din listele electorale?

Pentru că spune că i s-au prezentat date con­tra­dictorii, Curtea a cerut joi Guvernului Româ­niei ca până la data de 31 august 2012 "să transmită lis­tele electorale permanente actualizate în baza că­rora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012". Dar fiecare interpretează această frază cum vrea.

Guvernul se pregăteşte să refacă listele, adică să le actualizeze, în vreme ce o serie de jurişti sau oameni politici din PDL susţin că acest demers este ilegal pentru că referendumul s-a consumat, iar ceea ce ar fi cerut Curtea sunt "listele folosite deja, nu cele pe care se pregătesc Ponta şi USL să le fabrice în aceste zile", după cum spune europarlamentarul PDL Monica Macovei. Nici felul în care ar urma să facă Guvernul actua­lizarea listelor nu este mai clar. Ministrul de in­terne Ioan Rus vorbeşte despre un "mini­recensământ" - adică întrebi din poartă în poartă dacă "x" mai există şi răspunsul se verifică cu lista electorală.

"O facem direct pe secţiile de vot. Fiecare secţie de votare are o mie şi ceva de persoane. Acolo sunt listele. Nu verificăm altceva decât concordanţa între componenţa nominală a listei şi existenţa persoanei fizice. Şi va trebui să meargă... Va trebui luni sau marţi (astăzi sau mâine - n.n.) o hotărâre de guvern prin care împuternicim instituţiile descentralizate, primării, mă rog, cine vom stabili, să facă acest lucru, da. Numai că la recensământ sunt o sută de formulare, că acolo e recensământul populaţiei şi locuinţelor. O discuţie de acest fel acolo durează o jumătate de oră, aici durează trei secunde", spune Ioan Rus.

Situaţia se complică şi mai tare când se pune problema dacă românii care nu se mai află în România - câteva sute de mii cu acte legale - mai trebuie să se afle pe listele electorale sau nu.

Premierul Victor Ponta a susţinut vineri că ei pot vota, dar nu trebuie să se afle pe listele electo­rale (caz în care ar scădea pragul de prezenţă obli­ga­torie), pentru ca, la puţină vreme, Guvernul să emită un comunicat prin care arată că în opinia Exe­cutivului aceştia trebuie să se afle pe listele electorale, dar decizia va aparţine Curţii Consti­tuţionale. O altă problemă care s-a pus săptămâna trecută: cei care nu au buletin (pentru că a expirat, de pildă) - sunt în jur de 400.000 de români, po­tri­vit ministrului delegat pentru administraţie Paul Do­bre - trebuie să se afle pe listele electorale sau nu? Pentru că ei figurează acolo în baza codului nu­meric personal pe care nu poate nimeni să-l re­tragă, dar nu pot vota pentru că nu au acte de identitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO