Doamnelor şi domnilor deputaţi, vreau să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru oportunitatea de a prezenta câteva dintre priorităţile legislative ale Guvernului în această sesiune, proiecte pe care le vom transmite spre dezbatere şi spre aprobare în spiritul programului de guvernare şi al angajamentelor pe care ni le-am asumat ultima dată, în data de 15 decembrie, atunci când am cerut votul de încredere al parlamentului.
Vreau să mulţumesc şi să anunţ că din punctul de vedere al Guvernului noul mod de conlucrare dintre parlament şi guvern, prin asigurarea zilei de luni în aşa fel încât membri ai cabinetului, primul-ministru sau miniştrii să vină să răspundă în faţa dumneavoastră, a coaliţiei de guvernare şi a opoziţiei pe anumite teme de interes major, sunt, această iniţiativă este de natură să accentueze relaţia de colaborare, de control şi de implementare a principalelor priorităţi între parlament şi guvern.
Vreau să asigur că din punctul de vedere al membrilor cabinetului va fi toată deschiderea şi pregătirea pentru ca aceste dezbateri să nu fie strict formale sau strict politice şi să dea răspuns cetăţenilor la întrebările pe care le au referitoare la activitatea guvernului, a parlamentului şi a fiecărui minister în parte. În acelaşi fel, prin acest tip de colaborare vom putea să avem cât mai multe acte normative transparent adoptate, de bună calitate şi stabile, iar în felul acesta cu o nouă colaborare între preşedinte, parlament şi guvern, cu siguranţă şi numărul ordonanţelor de urgenţă se va reduce.
Anul trecut, 2014, au fost adoptate de către guvern 95 de ordonanţe de urgenţă, cele mai puţine din ultimii 20 de ani. Consider că şi acest număr poate fi redus în anul 2015 printr-o colaborare mai bună între parlament şi guvern şi având un preşedinte care nu va mai bloca acte normative adoptate de către parlament sau guvern. Vreau să precizez încă de la început că cele 12 domenii în care voi prezenta Camerei Deputaţilor principalele obiective se referă la atribuţiile Guvernului, atribuţii în special în domeniul economic, social şi al sistemelor fundamentale, sănătate, educaţie, în aşa fel încât după trei ani în care am avut creştere economică, am avut măsuri de reparaţii şi de dreptate socială, să putem continua în 2015 această direcţie pozitivă într-un context în care atât pe plan regional, cât şi european există suficiente motive de îngrijorare. Cred că o colaborare între parlament şi guvern pentru a păstra creşterea economică, măsurile sociale şi măsuri de dezvoltare, pot să ofere României oportunitate de care are foarte mare nevoie.
Vreau să precizez de la început că aceste priorităţi pornesc de la premisa unei stabilităţi şi a unei colaborări între parlament şi guvern, stabilitate şi colaborare care au făcut ca în ultimii trei ani să avem trei ani de creştere economică, să avem o reducere a şomajului şi vreau să trec de la cifre, cu siguranţă seci, reducerea şomajului, la faptul că numai în anul 2014, numărul şomerilor s-a redus cu 140.000 de oameni, 140.000 de cetăţeni români care au un loc de muncă în plus. Faptul că inflaţia în anul 2014, de 1%, a fost de natură să păstreze preţurile sub acest nivel al inflaţiei şi să asigure că prin indexarea pensiilor şi a salariilor să acoperim cu mult peste ceea ce înseamnă inflaţie.
De asemenea, investiţiile pe care le-am făcut în educaţie şi în sănătate, cu sprijinul parlamentului, pentru toate actele normative necesare, au ajutat ca aceste două domenii să fie într-adevăr pentru prima dată pe plus în ceea ce priveşte alocările şi rezultatele obţinute.
Vreau să precizez, pentru 2015 avem ca prioritate măsurile de echilibru social, în primul rând referitoare la indexarea pensiilor, la creşterea alocaţiilor pentru copii, la toate celelalte măsuri, să rămână în această direcţie de creştere fără a mai avea situaţiile din trecut, din perioada de criză când de fiecare dată tăierile şi austeritatea se refereau exact la aceste domenii.
Două repere principale pentru sesiunea parlamentară care începe astăzi până la jumătatea anului: în primul rând măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice, de creare de locuri de muncă şi în al doilea rând, un obiectiv pe care putem să-l atingem doar în colaborarea parlament-guvern pe termen mediu şi lung şi anume, să ducem către cetăţenii acestei ţări o parte cât mai importantă din această creştere economică pe o distribuţie mai echitabilă şi pe păstrare a echilibrelor sociale fără de care România nu se poate dezvolta în viitor. Din acest punct de vedere, strategia de combatere a sărăciei pe care am elaborat-o împreună cu instituţii internaţionale, va fi prezentată parlamentului spre dezbatere şi adoptare, tocmai pentru a arăta o asumare comună pe termen lung a combaterii acestui fenomen, încă extrem de prezent în România.
În ceea ce priveşte, ca primă prioritate, domeniul economic şi fiscal, Guvernul va prezenta Parlamentului noul proiect al Codului Fiscal şi al Codului de Procedură Fiscală. Acest document fundamental - care urmează să fie dezbătut de dvs., să fie, bineînţeles, îmbunătăţit în dezbateri, nu doar cu grupurile parlamentare, ci şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri al societăţii civile şi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 - are ca obiectiv o legislaţie mult mai clară, o legislaţie mult mai predictibilă într-un domeniu fundamental, cel al fiscalităţii, care să menţină, pe de-o parte, măsurile adoptate între timp şi anume: reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, a TVA la pâine, a cotei unice, a scutirii de impozit, a profitului reinvestit şi care să asigure, să creeze condiţiile, în 2015 şi 2016, de combatere a evaziunii fiscale, de reducere a birocraţiei şi de creare a condiţiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 să putem să îndeplinim şi ultimul obiectiv fundamental din programul de guvernare, încă neîndeplinit, şi anume reducerea TVA la un nivel care să se apropie de momentul 2010, atunci când, ştiţi foarte bine, a crescut de la 19% la 24%.
Prin aceste noi documente fundamentale, vom putea să oferim cadrul legislativ necesar pentru ca prioritatea absolută a guvernului şi anume, combaterea evaziunii fiscale, să obţină cu adevărat rezultate. Revin şi în faţa Camerei Deputaţilor şi spun că aşa cum combaterea corupţiei este un obiectiv de siguranţă naţională, şi după cum vedem şi în aceste zile, se desfăşoară de către reprezentanţii justiţiei cu succes, un succes neaşteptat, poate, pentru unele părţi, cu atât mai mult trebuie, din punctul de vedere al guvernului, cu sprijinul parlamentului, să combatem evaziunea fiscală, pentru a asigura resurse bugetare şi pentru a elimina concurenţa neloială din partea celor care de ani de zile nu plătesc taxe şi impozite şi, practic, îi pun pe cei cinstiţi în imposibilitate de a rezista într-o competiţie liberă.
Măsurile pe care le propunem, alături de Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală sunt măsuri de folosire a noilor tehnologii, plată online a taxelor şi impozitelor, plata cu cardul şi clarificarea din legislaţia anterioară a unor mari neclarităţi, referitoare la drepturile de autor, la profesiile liberale, la drepturile cuvenite transportatorilor, toate aceste lucruri care vin din urmă şi care creează categoric nesiguranţă în piaţa liberă, pentru că ANAF trebuie să aplice legi care s-au dovedit adoptate rapid, necorelate şi care nu pot decât să distorsioneze dezvoltarea economică.
Vreau să precizez, având în vedere că se află la dvs. deja în dezbateri, că aşa cum Guvernul a prezentat un nou Cod al insolvenţei pentru persoanele juridice care începe să producă efecte şi care începe să reducă numărul celor care intră în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxe şi impozite, vreau să vă precizez sprijinul Guvernului pentru adoptarea unei legi a insolvenţei persoanelor fizice în spirit european, care să asigure o protecţia persoanelor fizice în faţa crizelor financiare, dar, în acelaşi timp, să asigure un cadrul echilibrat legislativ şi un cadru rezonabil şi posibil pentru anii care urmează.
În ceea ce priveşte a doua prioritate, cea referitoare la măsurile sociale, cât timp voi fi prim-ministru şi şef al guvernului, voi respinge termenul de pomeni electoare alocat măsurilor sociale. În faţa dvs, vin şi spun încă o dată că indexarea pensiilor anuală, conform unei legi adoptate cu mai mulţi ani în urmă, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea, pentru prima dată după 2008, a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, toate acestea nu sunt pomeni electorale, motiv pentru care vreau să cer sprijinul dumneavoastră, să le aplicăm şi în 2015, când nu avem alegeri, şi în 2016 şi în 2017, pentru că sunt măsuri de echilibru social, care definesc nu doar o ideologie de centru-stânga, dar cred că definesc obligaţia noastră de a avea o societate mai omenoasă, o societate care să aibă grijă nu doar de cei puternici şi bogaţi, ci şi de cei care au nevoie de sprijin de la noi toţi. Din acest punct de vedere, prin măsurile legislative pe care le vom adopta şi le vom transmite către dumneavoastră, ca proiecte de legi, vrem să implementăm măsuri de creştere a ocupării în rândul tinerilor prin proiecte demarate în zona muncii, pentru persoanele care ies din zona asistenţială, implementarea venitului minim de inserţie şi toate celelalte măsuri care, pe plan european, au ajutat cu adevărat la crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri şi la capacitatea acestora de a-şi găsi un loc de muncă stabil şi bine plătit, încă de la momentul în care termină formele de învăţământ.
Vreau, de asemenea, ca Ministerul Muncii să prezinte în guvern şi dumneavoastră, după aceea, spre dezbatere, primele măsuri de reaşezare a salariilor din domeniul bugetar. După cum probabil ştiţi, există un dezechilibru din ce în ce mai mare între diverse instituţii publice şi salarizarea, veniturile din acest domeniu. Am luat măsuri în ultimii ani şi este foarte bine acest lucru, ca în special instituţiile din justiţie, din control, să aibă salarii decente pentru România şi este foarte bun acest lucru. Am reuşit anul trecut ca toţi cei care lucrează în domeniul administrării fondurilor europene, autorităţi de management şi organisme intermediare, de asemenea, să aibă venituri foarte bune. În 2015, trebuie însă să căutăm soluţii împreună cu dumneavoastră pentru acele domenii în care veniturile sunt realmente insuportabile şi mă refer la domenii esenţiale: Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, acolo unde media veniturilor salariale este de 40%-50% din ceea ce înseamnă media la nivelul aparatului public. Este nevoie de această reaşezare şi sunt convins că în conlucrare cu dumneavoastră, cu parlamentul, putem să realizăm.
În domeniul sănătăţii, vom transmite către dumneavoastră măsurile legislative de implementare a noilor programe, aşa cum este cardul de sănătate şi vreau să spun că îmi doresc ca scopul pentru care programul privind cardul de sănătate a fost adoptat, acela de a asigura transparenţă, de a opri fraudele şi de a avea categoric un mod predictibil de administrare, să producă efecte în perioada imediat următoare. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale va transmite către dumneavoastră cadrul legislativ prin care proiecte importante, cum sunt cele trei spitale regionale, Iaşi, Cluj şi Craiova, să poată fi derulate încă din acest an în baza alocărilor pe care România le are din fondurile structurale.
În domeniul educaţiei, este deja pe rolul parlamentului actul normativ care, printre altele, se referă la învăţământul profesional şi vreau să fac un apel către membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului, după aceea, pentru ca această legislaţie privind învăţământul profesional să poată să dobândescă stabilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte pregătirea tinerilor pentru ocuparea unui loc de muncă încă din momentul pregătirii educaţionale.
De asemenea, Camera Deputaţilor şi Senatul, bineînţeles, vor avea din partea Ministerului Educaţiei tot sprijinul necesar pentru a încerca să îmbunătăţească legislaţia privind învăţământul superior, în special în ceea ce priveşte aprofundarea autonomiei universitare, a lărgirii surselor de finanţare şi a creşterii calitative a acestui domeniu.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, anul 2015 este un an special, ultimul an din exerciţiul 2007-2013 şi primul din noul cadru financiar. Vom propune Parlamentului toate actele normative necesare pentru ca finalizarea cadrului anterior, acea trecere de la 7% absorbţie la 52% să poată să-şi atingă obiectivele şi pentru a intra în noul cadru financiar mult mai bine pregătiţi, cu experienţele pozitive şi negative din anii anteriori.
Un loc special îl va avea pachetul legislativ referitor la achiziţiile publice. Sunt absolut convins că toţi cei prezenţi azi, aici, ştiu foarte bine cât de multe inadvertenţe sunt în domeniul achiziţiilor publice, cât de mult durează toate procedurile, în special în ceea ce priveşte investiţiile şi cred că fiecare deputat are cel puţin un caz din propriul colegiu, cu proceduri începute în urmă cu un an, doi, trei, şi care se află încă fie pe rolul CNSC, fie pe rolul Curţii de Apel, fie la autoritatea contractantă. Pachetul legislativ va cuprinde toate normele care au fost adoptate la nivel de directivă europeană şi vreau şi vă rog să ne sprijiniţi în implementarea cât mai rapidă a acestor norme, pentru a avea un sistem de achiziţii publice transparent şi eficient.
În mod special, în ceea ce priveşte sistemul de prevenire şi combatere a conflictelor de interese, după cum ştiţi, am adoptat actele normative necesare, dacă se va putea, acestea vor fi incluse în noua legislaţie privind conflictele de interese, în aşa fel încât să avem un cadru foarte clar şi eficient de combatere a acestora. Ministrul Transporturilor va prezenta comisiilor reunite, şi dacă dumneavoastră veţi decide, şi plenului, noul masterplan de transport. Pentru prima dată, România are un masterplan întocmit în baza criteriilor de finanţare, acceptate de Comisia Europeană, iar dezbaterea şi adoptarea aceastui masterplan, fără de care nu se poate aproba Programul Operaţional Infrastructură Mare, reprezintă, pentru prima dată pentru România, un cadrul predictibil de dezvoltare a infrastructurii.
Vreau să fac un apel special către toţi parlamentarii, deputaţi şi senatori, care reprezintă în parlament diverse zone geografice: înţeleg în totalitate obligaţia faţă de alegători şi interesul public, dar vreau să studiaţi marsterplanul. Dacă l-ar fi studiat colegii noştri din Iaşi, ar fi văzut că autostrada Iaşi-Târgu Mureş este prevăzută în masterplan. Dacă l-ar fi studiat colegii de la Timiş, ar fi văzut că este centura Timişoarei prevăzută în masterplan, la fel ca şi autostrada Sibiu-Piteşti. Deci, vreau doar să vă rog pe toţi parlamentarii, chiar şi cei care nu sunt membri ai Comisiei de transport, să întrebe Ministerul Transporturilor pentru a se lămuri, în aşa fel încât dezbaterile politice sau politicianiste pe care le-am văzut să aibă un răspuns tehnic, care cred că răspunde aşteptărilor, în primul rând, ale alegătorilor. În mod special, un subiect extrem de important care se va afla pe masa parlamentului, la propunerea guvernului, se referă la taxarea resurselor naturale, legea redevenţelor. Într-un context internaţional extrem de complicat, ştiţi foarte bine, piaţa internaţională a resurselor în ce moment se află, România are nevoie de o legislaţie predictibilă şi inteligentă, în acelaşi timp, care să aibă ca prim scop încurajarea investiţiilor în domeniul resurselor naturale şi, evident, obţinerea a cât mai multor resurse la bugetul de stat. Dar investiţii noi şi pe termen lung înseamnă atingerea obiectivului fundamental al României, care este independenţa energetică. Vreau să nu ne lăcomim din primul an, ci să încurajăm prin noul proiect legislativ, investiţiile pe termen lung, care să permită României să se dezvolte, să-şi folosească resursele naturale, în special în domeniul energiei, să asigure un cadru de dezvoltare nu doar naţională, ci şi regională. Şi mă refer aici în special la investiţiile de conectare a României cu Republica Moldova şi cu ceilalţi vecini ai noştri. În directă conexiune cu legislaţia privind resursele naturale, vă vom propune toate actele normative adoptate recent pe plan european, referitoare la protecţia mediului şi la implementarea celor mai înalte standarde, cu rugămintea către Camera Deputaţilor să ia o decizie, sigur cea mai bună, referitoare la un act normativ pe care îl aşteaptă foarte mulţi cetăţeni şi anume, Codul Silvic, fără de care nu putem să dezvoltăm metode concrete prin care cu adevărat să păstrăm bogăţiile naturale, proiecte ce în "Radarul pădurilor" şi-au dovedit eficienţa, însă cadrul normativ este cu siguranţă cel mai important.
Vom transmite către parlament legea minelor, un proiect mult aşteptat şi mult întârziat, din motive de dezbatere politică. Trebuie să asigurăm un cadru foarte clar, transparent şi predictibil pentru un domeniu care asigură încă foarte multe locuri de muncă şi în care trebuie să dăm răspunsuri pe care le-am amânat foarte mult timp.
Parlamentul României va avea această ocazie de a decide ce şi cum şi care este viitorul mineritului în România. În ceea ce priveşte politica regională, vom transmite către parlament informări dar şi proiecte legislative referitoare la participarea României în ceea ce înseamnă dezvoltarea pe plan european, mă refer în special la sprijinul pe care Guvernul României îl acordă proiectului de Uniune Europeană a energiei şi la modificările legislative pentru accesarea planului de investiţii Jüncker, în aşa fel încât România să poată să beneficieze cât mai mult în urma statutului său de ţară membră a Uniunii Europene.
În egală măsură, dezvoltarea relaţiilor economice cu Statele Unite ale Americii în baza foii de parcurs stabilită cu Departamentul Comerţului reprezintă o prioritate şi în măsura în care nefiind vorba de o ţară care se supune legislaţiei Uniunii Europene va fi nevoie de modificări legislative, în special pentru explorările off-shore, guvernul va propune parlamentului aceste modificări. Sunt absolut convins că în ceea ce priveşte interesele noastre pe plan european, colaborarea între preşedinte-guvern-Parlamentul României şi reprezentanţii noştri în Parlamentul European ne va face cu siguranţă mai eficienţi în promovarea intereselor noastre naţionale.
În ceea ce priveşte agricultura, vom transmite către parlament toate actele normative necesare pentru implementarea principiilor noii politici agricole comune şi implementarea programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 cu referire la continuarea proiectelor de creştere a subvenţiilor de dezvoltare a irigaţiilor şi de sprijinire a sectoarelor speciale aşa cum reprezintă agricultura bio şi celelalte domenii în care România poate performa.
Aceste 12 priorităţi sintetizează intenţiile Guvernului referitoare la sesiunea parlamentară, februarie-iunie 2015 şi vă cerem sprijinul pentru dezbaterea, îmbunătăţirea şi adoptarea lor în cadrul Camerei Deputaţilor.
Vreau să fac, de asemenea, un apel, la faptul că aceste măsuri care timp de trei ani au produs creştere economică, au creat locuri de muncă şi au îndreptat multe dintre nedreptăţile sociale, pot să aibă eficienţă prin stabilitate şi colaborare.
Îmi doresc ca legenda 'meşterului Manole' să nu funcţioneze de fiecare dată în România. Cred că am realizat împreună multe lucruri. În 2015-2016 trebuie să continuăm în această direcţie, iar la sfârşitul anului 2016, evident, alegătorul român să ne judece pentru activitatea noastră.
Vă mulţumesc anticipat pentru colaborare şi spun foarte clar că Guvernul îşi doreşte alături de dumneavoastră să implementeze toate aceste priorităţi prezentate astăzi.
Vă mulţumesc!
