Victor Ponta şi-a anunţat programul de guvernare. Ce conţine şi ce şanse are să poată fi şi pus în practică

"Anii în care austeritatea a fost singura politică imple­mentată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată", arată programul de guvernare, un document de 130 de pagini publicat ieri de guvern.

Echipa guvernamentală şi programul de guvernare vor trece astăzi de votul Parlamentului. Cei 27 de miniştri vor depune în această seară jurământul la Palatul Cotroceni, iar mâine noul cabinet se va întruni în prima sa şedinţă.

Programul de guvernare, deşi plin de generalităţi, indică un optimism temperat.

Programul susţine că obiectivul său central este realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. "În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă a nivelului de trai al populaţiei."

Însă sunt puţine detalii legate de modul în care va fi dus la căpăt acest deziderat - de altfel, majoritatea programelor de guvernare conţin principii şi nu date.

Programul mai susţine că reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: "prudenţa macroeconomică şi responsa­bilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării. (...)"

Programul spune că România îşi va respecta ţinta principală a acordului preventiv cu finanţatorii internaţionali - reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural va fi redus de la 3% din PIB în 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. "Această reducere substanţială a defici­tului, chiar într-un an electoral, este o performanţă remarcabilă, care asigură credi­bilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern."

Documentul face un pronostic: "Nevoia de finanţare brută a României va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. (...) Aceasta înseamnă crearea de spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei şi fonduri mai mari pentru educatie, sănătate, agricultură, infrastructură etc". De asemenea, documentul susţine că încrederea investito­rilor de pe pieţele internaţionale este mai mare acum decât la preluarea primului man­dat al guvernării USL, în mai: "Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% com­parativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut în prezent cu circa 40 puncte de bază faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 30 puncte de bază faţă de cel al Croaţiei".

Schimbări în plan fiscal: TVA Şi CAS mai mici şi extinderea bazei de impozitare. Dar nu acum

Programul de guvernare pentru următorii patru ani urmăreşte diminuarea TVA şi a CAS, extinderea bazei de impozitare, creşterea colectării veniturilor şi reducerea evaziunii fiscale. Coaliţia USL recunoaşte că austeritatea bugetară nu este "cheia", în absenţa politicilor care să faciliteze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Ce planuri îşi face Guvernul:

• TVA va reveni la nivelul de 19%.
• Menţinerea plafonului de 16% şi introducerea, pe parcursul mandatului, a impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
• Reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%; 15% va rămâne la aceştia pentru dezvoltare. Măsura va fi valabilă doar pentru producţie, şi nu pe lanţul de prelucrare. Se urmăreşte stimularea producătorilor interni şi reducerea evaziunii fiscale din agricultură.
• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori.
• Scutirea de la plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii locului de muncă încă un an).
• Reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale.
• Creşterea deductibilităţii cheltuielilor în cercetare şi dezvoltare de la 20% la 50%.
• Alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului.
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Creşterea plafonului de scutire de TVA la 65.000 euro pentru micii întreprinzători.
• Reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ.
• Aplicarea controlului financiar fiscal de fond doar o singură data la 3 ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului "o singură dată" pentru a elimina solicitările adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de alte instituţii.
• Implementarea programării bugetare multianuale pe proiecte şi programe, care va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficienţa cheltuielilor publice.
• Restructurarea instituţiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vamă) şi înfiinţarea unui consiliu de supraveghere şi audit format din experţi internaţionali din state membre UE, cu performanţe în domeniu.
• Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creşterea veniturilor impozabile ale contributorilor şi reducerea evaziunii fiscale. (Claudia Medrega)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels