Cabaretul cuvintelor (cuvintele dacă mi-ar fi povestite) – II/ de Matei Vişniec

Am încercat să imaginez, în acest "cabaret al cuvintelor" un fel de dicţionar subiectiv… Dintotdeauna m-au fascinat cuvintele, aceste monade ale comunicării, aceste "cărămizi" primordiale ale limbajului. Am încercat deci, deseori, în poemele, în proza sau în teatrul meu, să scormonesc în interiorul lor, să le identific sursele de energie poetică. Fiecare cuvînt are o "formulă chimică" magică, fiecare cuvînt este de fapt doar vîrful unui iceberg, ceea ce înseamnă că esenţialul rămîne ascuns. Fiecare cuvînt are deasemenea o poveste, o istorie, vine dintr-o întîlnire a culturilor şi dintr-un efort dramatic al omului de a se apropia de adevăr.

Un fel de matroană care ne pregăteşte tot felul de feluri de mîncare cu scopul de a ne hrăni sporovăiala cît mai constructiv posibil. Altfel spus, misiunea ei este să ne facă de-ale gurii. Numai ea ştie în ce ordine se cer fierte legumele în frază, unde trebuie strecurată cîte o virgulă cu mirodenii şi în ce moment se cere stoarsă o propoziţie cu trei puncte în coadă… Tot ea stăpîneşte timpii (trecut, prezent, etcetera) cînd e vorba de făcut mîncăruri scăzute şi numai ea ştie cum se presară semnele de întrebare şi de exclamaţie peste bucate ca să ţi se topească uşor în gură…

În republica noastră de cuvinte tot ea este cea care ne aşază după reguli precise în jurul mesei. Şi tot ea ne aduce numeroasele feluri de mîncare într-o ordine savantă dictată mai mai degrabă de rigori muzicale decît de preocupări logice.

- Sărut mîna pentru masă, îi spunem noi, ne hrăneşti bine şi datorită ţie cuvîntul devine cuvîntare. Tot ce ne mărunţeşti, ne tai şi ne toci are gust, în ciuda unor conjugări păcătoase cum ar fi cu verbul a fi care dă uneori a fi fiind sau de-ar fi fost să nu fie. Să dăm uitării şi unele declinări precum şi diversele cazuri de copii care ne dau coşmaruri tot întrebînd: cine? pe cine? ce? cui? a, al, ai, ale cui?

Deci, matroana noastră este fooooarte mulţumită cînd stăm frumos la masă şi ne servim cum trebuie de cuţit, de furculiţă şi mai ales cînd vorbim fără să facem firimituri.

Din cînd în cînd însă se supără pe domnii care vorbesc politică şi spun vrute şi nevrute, nu mestecă pînă la capăt, fac promisiuni cu gura plină şi rîgîie în loc să pună punct.

- Ei bine, astăzi mîncaţi fără mine, le spune matroana-gramatică şi se închide la ea în sala tronului.

Nu ştiu de ce, dar discursurile politice le consideră fără gust, nesărate, inspide şi fade, ba chiar indigeste.

- Uitaţi-vă la ăştia, o mai auzim strigînd. Singurul lucru cinstit care emană din discursurile şi disputele lor este gramatica.

Şi atunci Gramatica face un lucru teribil. Le strigă în faţă: nu mă meritaţi! Începînd de astăzi nu mai aveţi dreptul să vă gătiţi minciunile după reţetele mele!

Semn de exclamaţie.

Vai ţara, au, au, durere, barbarii, invadatorii, profitorii, zău…

Da, nenorocire, groasă, evident, vizibil, mulţi, mulţi, spun vă, uite îi, uite îi, la graniţă, foarte de cît mulţi, frontiere vai ce zguduire, bat ăştia în, zgîlţîie cînd pînă, crăpatu-s-a deja…

Trebuie, necesitate, imperativ, obligaţie, hai, urgenţă e, gura care mea zice în ea uite, acum, acţiune, scurt, iute altfel… Altfel, altfel, zău, apa Sîmbetei, prăbuşire, ţară, buf! Uitaţi, vă, care vă rog să, femei, copii, bătrîni, da, toţi valize, toţi baloturi, strigăte parcă, toţi presiune uite împing… Toţi flămînzi uite, mănîncă vai cît, pe străzi apoi vai vagabonzi cerşeală, posibil nu e, nu e, nu e, stop. Că copii încape cît, puzderie, la ei demografie, ehe… Că numărat am, patru, cinci, opt, zeci două… Mulţi, numărat imposibil zic vă, iepuri ca înmulţire sincer ăştia… Şi cost cine credeţi că? Cost cît, ameţeală te… Că de profit ei fără, da' nimic, leţcaie nici o, alegi nimic din ei ce, mănîncă doar, roagă se mai se, atît. Noi păi facem ce? Noi păi nimic loc de?

Deci, trebuie uite noi cum. Gard. Mare gard, jur în aşa uite, înalt, îngrădire. A îngrădi. Eu îngrădesc, tu îngrădeşti, el îngrădeşte, noi îngrădim toţi. Voioşi. (Tai voioşi.) Că impune se, că apoi triem vrem dacă. Eu îngrădesc, eu triez. A tria, triaj, triumf. (Tai triumf.) Eu triez, tu triezi, noi triem. Ţara noastră triază.

Răutate nicidecum exclus. Civilizaţie motiv principal jur. Civilizaţie dozare. A doza, trebuie, bine spre. Dozează ţara noastră. Doze că sunt. Dozăm să. Dozăm să, triăm să, îngrădim să. Trebuie că, spun vă, supravieţuire de depinde. Spun trebuie vă. Dozare supravieţuire este.

Compatrioţi mei ai dragi.

Mei electorii dragi, iubesc eu vă, jur, cuvînt pe, ani la mulţi.

Mîncat bine aţi? Bine foarte.

Deci, acest crucial este an, sincer zău, deci pentru eu asta, voi încredere în, voi în mine în, ţara noastră în. Ah, mare ţara, aşa uite, noastră a toţi, generoşi toţi noi, să aşa rămînem.

Anul deci acesta, miză uite enormă. Mare, mare, miză, mare ce.

Criză mare, miză mare, cloacă mare, mare e totul da. Noi uniţi însă, toţi uniţi însă, spun vă eu, de aia că aici sunt, uniţi. Trebuie că unitate ne, tare, unitate da strînsă, sinceră unitate special în, dăm să tot, unitate pentru tot dăm să.

Apoi şi, înainte să. Încredere cu, sigur încet dar, direcţie spre bună, care noi vis avem, toţi pentru bun visul, da cuvînt pe, întreaga pentru vis patrie, patriotic înalt vis. Revelaţie, tunel ieşire din, vede se orizontul. Că aşa treziţi voi vă pe, toţii cu mic cu mare cu împreună cu, iată deci vedeţi poate se, reuşită da garantată da schimare schimbare schimbare! Pe schimbare acum loc! Să zic vreau stilul schimbăm să, adînc în să schimbare dacă întîi, total apoi viaţă în cotidian schimbare fi va.

Nou, noutate, an vine care, nou stil să, schimbare nouă să. Modificare să nouă de schimbare să modificăm. Ruptură să, salt să înainte, hop, en avant en avant, accelerăm să schimbarea, direcţie uite avem că partidul ştie, direcţie partid atuu mare, că nostru al partid atuuri multe, uite, unu, doi, trei, patru cinci atuuri, cetăţean fiecare atuu este, milioane douăzeci atuuri de, doar economie grav dar jur vă, şomaj mic va cîte puţin vedea veţi, mare direcţie promisiune mare.

Totuşi ţara că de aia, ultimii caz în nici nu, viitor avem da, vede se hotărît, dacă rezlovare probleme toturor. Elan mare, asigurat viitor mare.

Pahar închin noul cu an bine să. Atenţie dimineaţa drumurile că periculoase maşină cînd totuşi polei freezy rain criminal.

Trebuie că da, trebuie, trebuie. Că momentul, da, că uite, acum chiar, votat trebuie că, final efort încă toţi puţin vot la, toţi datorie pentru, da, urne la, da zău, mobilizare esenţial este, important, mobilizare, mobilizare, importantă ziua, cantitate voturi multe cît mai important, ţara noastră imagine, democraţie imagine important, da, da, azi democraţie salvare posibil este să, mobilizăm să ne, mare şansă unică uite-o!

Împreună votăm să, da că, bine e toţi pentru, haide, haide, cabine toţi votare de, important vai cît e, vot cabine de simbol e, vot cabine de simbol tare, cetăţean pentru fiecare cabină de vot avem, destule vot cabine de avem. Mare simbol, grandios de, întreg poporul nostru cabină în de votare intarre, toţi, hai, toţi, ezitaţi nu, obligaţie e altfel de.

Deci, participare cu cît, şanse mari mai salvaţi să fim avem. Că salvaţi cu toţii şi. Că democraţia să însăşi salăm. Că model că… Că noi că… Salvare, salvare, democraţie prin… Save… Crtl+S.

Civilizaţie model. Tradiţie şi. Viitor mai. Rădăcini toate. Memorie dacă. Istorie poate. Strămoşi sărut-mîna. Sens, sens, că avem. Progres că vrem. Dezvoltare. Dezvoltare multă jur. Durabilă. Viitor ca casa de piatră.

Iată de ce deci. De cabine votare suplimentare noi. Să fie. Multe cabine mult progres. Votaţi durabil. Votaţi suplimentar. Izol aţi cabine în, viitor optaţi pentru, progres votaţi pentru, optaţi sens pentru, că toate cum aşa să fie precum… Doamne ajută. Mulţumim vă anticipat tare. Merci, merci, încredere în voi noi avem sută. La sută.

Da, da încredere, în mine noi în vă spun vă rog aveţi că încredere ah. Aveţi, încredeţi-vă-n. Noi ne încredem, voi vă încredeţi, ei se încred. Să ne încredem. Să ne încadrăm. Toţi. Acum. Victorie pentru!