Lista „celor mai slabi“ ambasadori ai României: pieţele primilor trei generează împreună un deficit comercial de 6,5 miliarde de euro

Autor: Gabriel Razi 04.09.2012

Alexandru Micula (Ungaria), Nicolae Ureche (Kazahstan) şi Romulus-Doru Costea (China) sunt "cei mai slabi" ambasadori ai României în funcţie de deficitul comercial înregistrat de economia locală în relaţiile comerciale cu aceste pieţe, arată o analiză a ZF, făcută pe baza datelor de import-export pe 2011 ale Institului Naţional de Statistică (INS).

Primele zece ţări din top adună împreună un deficit comercial de aproximativ 10 miliarde de euro, din care Ungaria, Kazahstan şi China, economiile aflate pe podium, reprezintă două treimi.

Dacă deficitele unor ţări prezente în top precum Kazahstan sau Rusia pot fi explicate ca urmare a dezechilibrelor din balanţa energetică, mult mai greu de explicat sunt dezechilibrele din pieţe precum cea austriacă, poloneză sau maghiară.

Ziarul Financiar a solicitat ieri cu ocazia Reuniunii Anuale a Ambasadorilor organizată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) la Palatul Parlamentului scurte întrevederi cu trei dintre ambasadorii prezenţi în top, respectiv Alexandru Micula (Ungaria), Ioana-Gabriela Costache (Polonia) şi Adina Lovin (Italia).

"Ambasadorii sunt ocupaţi cu următoarele întâlniri. Ambasadorii au însă toată disponibilitatea să vă ofere interviuri", a fost răspunsul Aureliei Grosu, reprezentantă a Biroului de Presă de la MAE.

În urmă cu o mai bine de o săptămână Ziarul Financiar a înaintat întrebări de­spre măsurile concrete luate de ambasadori pentru creşterea exporturilor româneşti, însă oficialii din ambasade au răspuns că astfel de detalii se pot obţine numai din birourile de la Bucureşti ale MAE şi nu de la oficialii români plecaţi în misiune în străinătate.

Ca reacţie, reprezentanţii MAE au trimis ZF un răspuns prin care au explicat în mod general că diplomaţia are limitele sale, dar că responsabilii de la MAE pot deschide uşi şi semnala oportunităţi.

"Trebuie subliniat faptul că acţiunea diplomatică are limitele sale. Noi putem deschide uşi şi semnala oportunităţi, atât în plan extern companiilor româneşti, cât şi în plan intern partenerilor străini; putem oferi totodată, în colaborare cu alte instituţii specializate, informaţii şi recomandări, dar pentru a avea rezultate este nevoie de implicarea întreprinzătorilor privaţi şi a altor actori publici", au explicat oficialii MAE.

Răspunsul MAE face referire şi la readaptarea zonelor de interes economic şi comercial spre regiunile care au fost mai puţin afectate de criza economică şi financiară. Aceasta a fost şi tematica generală a discuţiilor de la Reuniunea Anuală a Ambasadorilor: reducerea dependenţei exporturilor României de piaţa UE. Cu toate acestea, niciun oficial prezent la întâlnire nu şi-a asumat un obiectiv concret pentru rezultatele diplomaţiei economice a Bucureştiului.

"În zone precum Pakistan, Irak sau ţările din Orientul Mijlociu avem oportunităţi ca urmare a imaginii pe care o are România acolo", a declarat ieri Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe.

Şeful MAE a anunţat în acest context că a cerut crearea unei baze de date de contacte în astfel de regiuni cu decidenţi politici aflaţi în funcţie în acest moment, dar care în trecut şi-au făcut studiile în România. "Am cerut o bază de date cu decidenţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii care au studiile în România ca să fructificăm şi să deschidem uşile. Sunt actori economici care ne cer să îi ajutăm şi măcar cu câteva contacte", a adăugat ministrul.

Companiile româneşti care s-au "aventurat" până în prezent pe pieţe considerate ca fiind exotice precum cele din America de Sud, Orientul Mijlociu sau Africa pot fi numărate pe degete. Printre acestea se numără Prospecţiuni Bucureşti (Ovidiu Tender) sau Astra Vagoane (Valer Blidar) sau Delta ACM (Florea Diaconu). În acest context, ambasadorii din aceste regiuni au îndemnat companiile româneşti să investească în regiunile unde reprezintă interesele României.

Astfel, Vasile Sofineti, ambasadorul României în Kuwait, a anunţat că în luna martie a anului viitor va avea loc o conferinţă la Abu Dhabi pentru oamenii de afaceri locali.

"Veniţi în Golf pentru că se pot face lucruri în această zonă. Facem o conferinţă care urmează întâlnirii de toamna trecută de la Bucureşti şi cred că prezenţa oamenilor de afaceri români acolo va fi profitabilă."

Pe un ton similar, Ciprian Mihali, ambasador în Senegal, a anunţat că economia africană merge în sus în următorii ani, dar a subliniat în acelaşi timp că administraţia de la Bucureşti a ocolit această regiune.

"Africa va fi cu siguranţă în sus. Avem oportunităţi extraordinare în acest moment. Dosarul african nu se deschide însă din vorbe. Avem doar opt ambasade şi un singur consilier economic. Este o piaţa emergentă de resurse, o piaţă fabuloasă care va dispărea în câţiva ani. Deja actorii economici mult mai mari au venit."

La Reuniunea Anuală a Diplomaţiei au fost prezente 26 de firme româneşti, printre care Contor Group, Astra Vagoane Călători, Siveco România, Eurolines, Antibiotice Iaşi sau Energobit.