Giganţii americani înghit pe tăcute pachete mari de acţiuni la Fondul Proprietatea şi Petrom

Fondul Proprietatea (FP) şi OMV Petrom (SNP) au atras în ultima lună investiţii străine în valoare de 23 mil. euro pe bursa de la Bucureşti, din partea fondului de hedging american Elliott şi, respectiv, a fondului Franklin Templeton Frontier Markets.

"E evident că cele două fonduri vor să-şi crească expunerea pe FP şi Petrom. De ce cumpără mai mult acum? Probabil că optimismul generat de deciziile Băncii Centrale Europene şi Fed au determinat intrări mai mari în fondurile de investiţii, astfel că au mai mulţi bani la dispoziţie pe care trebuie să-i plaseze", a declarat Valerian Ionescu, directorul departamentului de tranzacţionare pe piaţa de capital al BCR.

Grupul Elliott administrează active de circa 16 mld. dolari şi este condus de Paul Singer, un miliardar american cu puternice conexiuni politice. Despre el se spune că este unul dintre cei mai mari sponsori ai lui Mitt Romney, contracandidatul lui Barack Obama în alegerile prezidenţiale din SUA din acest an. Elliott este cunoscut ca un investitor foarte agresiv. Fondurile sale deţin deja 15% din acţiunile FP.

Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietatea şi unul dintre cele mai mari grupuri de investiţii la nivel mondial, cu active de peste 700 mld. dolari. Templeton este unul dintre primii administratori mari de active care au intrat pe pieţele emergente în anii '80, prin intermediul lui Mark Mobius, devenit o legendă a investiţiilor.

Chiar dacă în ultimii ani pariurile Templeton nu au mai fost la fel de reuşite, mişcările grupului sunt urmărite în continuare. De exemplu, săptămâna trecută ştirea că Franklin Templeton a devenit cel mai mare creditor privat al Irlandei a avut ecouri în presa financiară internaţională.

Achiziţiile celor doi investitori vin după o perioadă de apatie pe bursă, în care valoarea tranzacţiilor a atins minime pentru ultimii doi ani, iar unii investitori mari, care sunt de mulţi ani pe bursă, precum americanii de la Artio şi olandezii de la MEI, au vândut în pierdere pachete semnificative de acţiuni la companii mai mici precum Impact, Cemacon şi Rompetrol Well Services. Mai mult, perspectivele pentru pieţele din regiune rămân incerte, în condiţiile în care recesiunea economică s-a întors în Europa.

Americanii de la Elliott au derulat în ultimele săptămâni achiziţii mari de acţiuni la Fondul Proprietatea, în valoare de 13 milioane de euro, pachetele cumpărate reprezentând 0,8% din capitalul fondului. Elliott este cel mai mare acţionar al FP, cu o participaţie de aproape 15%, care valorează pe bursă circa 240 de milioane de euro.

Interesul americanilor pentru Fondul Proprietatea se explică prin faptul că titlurile fondului se tranzacţionează în prezent la un preţ cu 41% mai mic decât valoarea activelor nete ale fondului.

Capitalizarea FP este de circa 1,63 miliarde de euro, în timp ce activele fondului erau evaluate la finalul lunii iulie la 2,77 miliarde de euro, iar această valoare nu include şi participaţia de 20% deţinută de FP la Hidroelectrica, producătorul de energie care a intrat în insolvenţă în luna iunie. Pachetul de la Hidroelectrica era evaluat înainte de insolvenţă la circa 730 de milioane de euro, dar investitorii care cumpără în această perioadă acţiuni la Fondul Proprietatea speră ca această valoare să crească odată cu restructurarea companiei. Astfel, discountul real la care se tranzacţionează acţiunile FP este de peste 50% şi nu a scăzut deloc de la listarea fondului pe bursă, în ianuarie 2011.

Cei care cumpără mizează pe scăderea diferenţei dintre preţul acţiunilor şi valoarea activelor, care s-ar putea realiza după ce companiile mari de stat din portofoliul FP, precum Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi listate, sau prin vânzarea participaţiilor deţinute la companiile de distri­bu­ţie a electricităţii şi gazelor naturale.

Interesul ridicat pentru acţiunile FP şi achiziţiile tot mai mari ale Elliott s-au reflectat pe bursă şi prin creşterea preţului acţiunilor, cu 17% de la finalul lunii iulie.

Valoarea activelor FP şi implicit preţul acţiunilor este influenţată şi de evoluţia acţiunilor Petrom, care au crescut la rândul lor cu 20% în ultimele trei luni. La Petrom, principalul cumpărător au fost în ultimele luni fondurile administrate de americanii de la Franklin Templeton, care este şi administratorul Fondului Proprietatea.

Templeton a cumpărat în ultima lună acţiuni Petrom în valoare de aproape 10 milioane de euro, reprezentând 0,2% din capitalul companiei.

Petrom este una dintre cele mai atractive companii de pe bursa locală. Compania a înregistrat în ultimele patru trimestre profituri nete de peste un miliard de euro, iar pe bursă capitalizarea este de 5,18 miliarde de euro, multiplul de profit (PER) fiind de 5,06. În comparaţie, grupul OMV, acţionarul majoritar al Petrom, are o capitalizare de 8,6 miliarde de euro la profituri de 1,39 miliarde de euro în ultimele patru trimestre, deci este evaluat la un multiplu de profit de 6,2. Grupul american Exxon, cea mai mare companie petrolieră listată din lume, este evaluat la un multiplu de profit de 9,17.

Petrom este o companie mai atractivă decât OMV sau Exxon şi din punctul de vedere al dividendelor. Dividendul brut plătit de Petrom din profitul pe 2011 reprezintă 7,5% din preţul actual al acţiunilor, faţă de 4,1% la OMV şi 2,5% în cazul Exxon.

Petrom a beneficiat în ultimii ani de un context favorabil, caracterizat prin creşterea preţului ţiţeiului, pe care compania a reuşit să o transfere în preţurile carburanţilor. Petrom este una dintre puţinele companii din regiune care are propriile rezerve de ţiţei şi gaze pe care le exploatează, majoritatea fiind preluate de la statul român în momentul privatizării. În plus, Petrom derulează împreună cu americanii de la Exxon proiecte de explorare în Marea Neagră, unde a descoperit importante resurse de gaze naturale.

Intrarea în exploatare a centralei pe gaze de la Brazi ar putea contribui la creşterea profitului Petrom, deoarece prin această centrală Petrom îşi poate valorifica mai eficient producţia de gaze, deoarece preţul energiei electrice este liber spre deosebire de preţul gazelor, care este limitat de stat.

Analiştii băncilor şi firmelor de brokeraj locale şi-au crescut în ultima perioadă ţintele de preţ pentru acţiunile Petrom, majoritatea indicând cotaţii de peste 0,5 lei/acţiune în termen de un an. În prezent, preţul acţiunilor pe bursă este de circa 0,41 lei.