Leonard Orban: Preşedintele şi premierul nu au poziţii diferite privind uniunea bancară

"Nu cred că se poate vorbi despre poziţii diferite. În momentul de faţă suntem în plină desfăşurare a unei analize foarte serioase. Chiar mâine voi avea o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor implicate în acest proces, ca să analizăm în detaliu, pentru că sunt foarte multe efecte care vor interveni la nivelul zonei bancare. Să ne reamintim faptul că peste 80% din băncile aflate în România provin din bănci aflate în statele membre ale zonei euro, deci este evident că impactul va fi major. Nu vreau să mă pronunţ în niciun fel, suntem în plină analiză, sperăm ca într-un orizont de timp acceptabil să putem finaliza aceste discuţii şi să ne definim poziţia", a afirmat Orban.

De asemenea, el a arătat că în prezent se conturează câteva "linii roşii" ale poziţiei României, plecând de la faptul că ţara noastră trebuie să aibă un rol în luarea deciziilor pe această zonă.

"Oricum, sunt câteva lucruri fundamentale, linii roşii în negociere, care ţin de faptul că vrem să contăm în instituţii, vrem să ne afirmăm opiniile în aceste discuţii, vrem să avem un rol în luarea deciziilor pe această zonă. E destul de greu să ia alţii decizii, să nu ai niciun fel de posibilitate să le influenţezi pe acestea şi efectele asupra ta să fie foarte mari", a mai spus Orban.

Preşedintele Traian Băsescu "şi-a dat cu părerea" când i-a asigurat pe liderii Comisiei Europene şi Consiliului European că România va lua parte la uniunea bancară, fără a fi membră a zonei euro, a declarat premierul Ponta, precizând că decizia va fi luată de Guvern împreună cu Parlamentul şi BNR.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro.

"L-am asigurat şi pe domnul Barroso şi pe domnul van Rompuy că România va fi parte a uniunii bancare - sigur, aici sunt de discutat modalităţile - iar argumentul principal pentru care România doreşte să fie parte a uniunii bancare, chiar dacă nu este în zona euro, este legat de faptul că 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona Euro", a precizat şeful statului.

Răspunzând unei întrebări, Băsescu a meţionat că a discutat cu guverantorul BNR, Mugur Isărescu, înainte de a merge la Bruxelles.

"Eu am discutat cu guvernatorul Băncii Naţionale înainte de a pleca şi, din câte ştiu, Banca Naţională este gestionarul sistemului bancar. Ştim toţi că nu-i Guvernul. Deci m-am adresat instituţiei pricepute, cea care acum reglementează sistemul bancar din România. Şi opţiunea guvernatorului băncii este să fim în interiorul uniunii bancare, tocmai datorită celor 85% din sistemul bancar care acţionează în România, care provine din zona euro", a afirmat şeful statului.

Premierul Victor Ponta a arătat, însă, marţi, că preşedintele Băsescu nu era în măsura să ia un astfel de angajament.

"Sunt convins că domnul preşedinte Băsescu nu se poate angaja în numele României, ci şi-a dat cu părerea. În numele României se pot angaja Parlamentul, Guvernul. Domnia sa are o părere şi are dreptul la o părere", a afirmat primul-ministru.

Comisia Europeană (CE) a prezentat săptămâna trecută un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.

Financial Times a scris recent că discuţiile pentru uniunea bancară a zonei euro au intrat în dificultăţi serioase, provocând îndoieli că Franţa, Germania, dar şi ţările din afara zonei euro pot conveni până la sfârşitul acestui an asupra proiectului pentru supravegherea unică a băncilor.

Miniştrii de Finanţe europeni şi-au exprimat sâmbătă, în Cipru, dezacordul faţă de propunerea Comisiei Europene de supraveghere a băncilor, primul pas către susţinerea comună a băncilor din zona euro.
Reprezentanţii Germaniei, Suediei, Poloniei şi Olandei au cerut un calendar mai realist al negocierilor pentru rezolvarea problemelor, sugerând ca discuţiile să aibă loc în 2013.

Ţările din afara zonei euro sunt nemulţumite de termenii oferiţi pentru cele care vor să intre în sistemul de supraveghere al BCE, pentru că ar trebui să respecte deciziile instituţiei fără să poată să îi influenţeze oficial deciziile, notează publicaţia britanică.