Efectele centralei Petrom de la Brazi: două termocentrale aproape scoase din sistem

Punerea în funcţiune la înce­pu­tul lunii trecute a centralei pe gaze de 500 de milioane de euro făcută de Petrom la Brazi îşi produce deja primele efecte. Două termocentrale de stat, cu costuri mai mari, au fost trase pe linie moartă. Mai mult, cum unitatea, a cărei capa­citate este mai mare decât un reactor nuclear de la Cernavodă, arde anual aproa­pe un miliard de metri cubi de gaze exclusiv din producţia internă şi dependenţa României faţă de importurile din Rusia va creşte, la nota de plată anuală mai adăugându-se 360 de milioane de dolari.

"Intrarea în funcţiune a centralei OMV Petrom va conduce la scoaterea de pe piaţă a centralelor clasice cu costuri mari (care fo­losesc combustibil gazul metan şi pă­cură). Deşi vara caniculară 2012 a fost carac­terizată în general de un consum mai ridicat decât în perioada similară din 2011, iar seceta prelungită a determinat restricţii ma­jore de funcţionare a centralelor hidro­elec­trice, totuşi o parte din centralele clasice cu costuri mari de producţie nu au func­ţionat. Este cazul centralelor pe hidro­carburi de la Borzeşti şi Brăila. CTE Iernut a avut perioade de funcţionare, dar cu o producţie mult redusă faţă de capacitatea insta­lată. Pentru comparaţie, în vara 2007, simi­lară din punctul de vedere al tempera­tu­rilor şi al consumului cu cea din 2012, toate aceste centrale au avut perioade lungi de func­ţionare, unele dintre ele funcţionând cea mai mare parte din timp", explică repre­­zentanţii Transelectrica, transpor­ta­torul naţional de energie electrică.

Cele trei termocentrale enumerate de com­panie sunt cele care au cele mai mari costuri de producţie, alături de ele fiind şi termo­centrala Doiceşti.

Unii sunt mai egali în faţa legilor decât alţii

Dacă aceste unităţi vechi care au mai rămas în zestrea Termoelectrica au randa­mente de circa 30-35%, termocentrala făcută de Petrom la Brazi funcţionează cu un randament de 60%, aceasta fiind singura unitate nouă de acest tip construită în România în ultimii 20 de ani.

Dar acesta nu este principalul avantaj al centralei de la Brazi. Deşi iniţial unitatea trebuia să funcţioneze cu un coş de gaze naturale, la fel cum o face orice consu­mator din România conform legii, pe 4 septembrie în Monitorul Oficial a fost publi­cată o hotărâre de guvern prin care se stabileşte o excepţie. Astfel, sunt "excep­tate de la respectarea structurilor ameste­curilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei cantităţile de gaze naturale din producţia internă utilizate de către producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale", se arată în documentul care poartă semnătura premierului Victor Ponta, a ministrului economiei Daniel Chiţoiu şi a ministrului finanţelor Florin Georgescu.

Singurii producători de gaze naturale din România sunt Petrom şi Romgaz, aceste companii asigurând două treimi din consumul naţional de gaze, în timp ce restul este importat din Rusia. În contextul în care România nu beneficiază de sufi­cien­te resurse interne de gaze naturale pentru a-şi acoperi consumul, toţi consu­matorii sunt alimentaţi printr-un coş în care este inclus şi importul din Rusia.

La vechile termocentrale gazul este cu 44% mai scump

Preţul la care cei doi producători îşi vând cantităţile extrase sunt recomandate de ANRE şi anul trecut a fost de 162 de dolari pe mia de metri cubi. În schimb, gazul din import a avut un preţ de 442 de dolari pe mia de metri cubi. Prin hotărârea de guvern dată la începutul acestei luni, Petrom şi Romgaz sunt excluse de la formarea acestui coş pentru gazele utilizate în producţia de energie, lucru care însă nu se aplică şi celorlalte unităţi de producţie a energiei electrice pe gaze, cum este cazul termocentralelor Brăila sau Borzeşti. Astfel, dacă Petrom ia numai gaze din producţia internă, termo­centrala de la Brăila de exemplu face un coş cu gaze din import, aşa că numai din cauza acestui lucru costurile cu materia primă îi sunt mai mari cu 44%.

"În condiţiile scăderii consumului intern de energie, ca urmare a nor­malizării temperaturilor exterioare şi a creşterii nivelului de hidraulicitate pe râuri, este de aşteptat ca în pe­rioa­dele caracterizate de viteze medii ale vântului ( 20-30 km/h) cen­tralele cla­sice cu costuri mari de producţie să nu mai intre în ordinea de merit pentru echi­li­brarea balanţei pro­ducţie-con­sum", mai spune Transelec­trica. Practic, repre­zen­tanţii Trans­electrica ex­plică faptul că dacă acum aceste centrale mai funcţio­nează intermitent pentru a echi­libra can­titatea semnificativă de energie eoliană intrată în sistem, odată cu norma­li­zarea consumului de energie electrică nici măcar pentru acest lucru nu vor mai fi folosite.

Oamenii sunt acolo, centralele aşteaptă

Reprezentanţii Termoelectrica spun însă că mereu sistemul energetic s-a bazat pe doi piloni, pe producţie şi pe rezerve.

"Nu sunt trase pe linie moartă aceste unităţi, ci sunt în stare de aşteptare. Ele sunt încărcate, tot personalul este acolo. Centrale cu costuri mari vor ieşi din funcţiune în timp, dar până atunci o evenutuală creştere a consumului de energie nu poate fi susţinută fără ele", spune Nicolae Şerban, directorul general adjunct al Termoelectrica, firmă sub a cărei umbrelă funcţionează termocentralele Borzeşti, Brăila şi Doiceşti.

Reprezentantul Termoelectrica a mai precizat că la Borzeşti acum lucrează 200 de oameni care au grijă de cei 200 MW ai termocentralei, iar la Brăila mai sunt circa 460 de salariaţi pentru cei 400 MW ai centralei.

"La iarnă vor merge toate din nou. Eu am judecata mea. Numai în perioadele cu un consum mai mare de 8.000 MW au mers aceste unităţi. Din 2007 a fost mereu aşa", susţine totuşi Nicolae Şerban, în ciuda celor spuse de Transelectrica.

Ca un efect pozitiv, la o zi după ce Petrom a pus în funcţiune centrala la Brazi preţurile de pe plaftorma spot de tranzacţionare a energiei de pe bursa OPCOM au scăzut substanţial, de la un preţ de 291,6 de lei pe MWh, la 202,2 de lei pe MWh. Situaţia însă nu a fost una de durată.

Bani mai mulţi în buzunarul Gazprom

Dincolo de impactul pe piaţa energiei, unde beneficiind de costuri mai mici şi de o tehnologie mai nouă Petrom scoate din funcţiune termo­cen­trale mai vechi care folosesc tot gaze, dar la un preţ de coş, centrala de la Brazi îşi va spune cuvântul şi aspura importurilor de gaze ale României.

Anul trecut, piaţa locală a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 10,6 miliarde de metri cubi au însemnat producţia internă, restul reprezentând importurile ruseşti. Odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Brazi, aproape un miliard de metri cubi din producţia internă a Petrom vor fi scoşi din piaţă şi transformaţi în energie, aşa că importurile şi dependenţa României faţă de Rusia vor creşte.

De exemplu, anul trecut România a cumpărat gaze ruseşti în valoare de 1,57 de miliarde de dolari, dar în primul an de funcţio­nare a centralei Petrom de la Brazi această notă de plată va mai creşte cu circa 360 de milioane de dolari lucru care automat va duce la creşterea factu­rilor.

Sistemul de gaze nu pică dacă toţi îşi fac treaba

Deocamdată intrarea în funcţiune a centralei nu se vede în importurile de gaze, aceasta fiind oricum o perioadă caracterizată printr-un consum scăzut. Trans­gaz, operatorul sistemului de tran­sport al gazelor naturale, spune că intra­rea în funcţiune a centralei Petrom nu ar trebui să ridice probleme mai ales pe timp de iarnă, când consumul creşte sub­stan­­­ţial, existând însă o anumită condiţie.

"În condiţiile în care toţi utilizatorii de reţea îşi achiziţionează gaze naturale la nivelul previziunilor date de tempe­ra­tura mediului exterior nu estimăm vreun im­pact negativ asupra sistemului naţional de transport", spun reprezen­tanţii Trans­gaz.

Pentru a putea beneficia de avantajul utilizării exclusiv a gazelor din producţia internă pentru a-şi alimenta centrala, Petrom a fost de acord să participe cu o parte din energia făcută la Brazi la piaţa reglementată, adică să o livreze în coşul pentru populaţie, şi mai mult a declarat centrala ca fiind unitate întreruptibilă.

Acest lucru înseamnă că în cazul în care alimentarea cu gaze a populaţiei este periclitată, Petrom îşi va opri centrala şi nu va mai arde gazul din producţia internă.

Prevederile hotărârii prin care Petrom alături de Romgaz au primit această facilitate de la statul român du­rează până la data de 31 decembrie 2014.

În acel an, piaţa gazelor pentru con­sumatorii noncasnici va fi complet libe­ralizată.

Cifrele din spatele colosului f[cut de Petrom la Brazi

• Valoarea investiţiei: 500 mil. euro

• Capacitate: 860 MW. Unitatea de la Brazi este mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă

• Unitatea va avea o pondere de 8% din producţia internă de energie.

• Anual, Petrom s-a obligat să dea în coşul pentru populaţie 1,8 TWh de energie, centrala de la Brazi fiind totodată un consumator întreruptibil. Astfel, dacă alimentarea cu gaze a populaţiei este în pericol, centrala Petrom se opreşte.

• Centrala de la Brazi a fost construită dintr-un consorţiu format din General Electric (SUA) şi Metka Grecia). Termenul de punere în funcţiune a unităţii era toamna anului trecut, dar pe fondul unor probleme tehnice unitatea a intrat în funcţiune abia în toamna acestui an.

• Dacă toţi ceilalţi consumatori de gaze din România sunt alimentaţi cu un coş, centrala Petrom, care arde anual aproape un miliard de metri cubi de gaze este alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă.

• Intrarea în funcţiune a centralei Petrom a tras pe linie moartă două vechi termocentrale pe gaze: Brăila şi Borzeşti. Ambele unităţi şi angajaţii lor sunt acum în aşteptare.