România pierde locul 2 în UE la porumb din cauza secetei. Minus 500 mil. euro în conturile fermierilor

Fermierii români au strâns în această toam­nă 7 milioane de tone de porumb şi 1,3 milioane de tone de floarea-soarelui, în scădere cu aproape 40% faţă de recoltele-record din 2011, arată estimările oficiale ale Comisiei Europene.

Declinul producţiilor de porumb şi floarea-soarelui a venit pe fondul secetei şi al temperaturilor ridicate care au afectat agricultura pe parcursul acestei veri.

Valoarea producţiilor agricole de porumb şi floarea-soarelui se ridică la 2,1 miliarde de euro, cu doar 18% sub rezultatele din perioada similară anterioară, potrivit estimărilor ZF.

Scăderea valorică mai mică decât cea în volum s-a produs ca urmare a creşterilor puternice de preţ din ultimele luni, avansul venind pe fondul estimărilor negative de producţie.

"Datele de producţie cu care lucrăm noi sunt uşor mai mici. Cred că unul din elementele care au dus în acest an la creşterea preţurilor interne pentru principalele materii prime agricole este legat de reticenţa la vânzare din partea fermierilor. La majorările de preţ a contribuit şi recolta mai mică. Acum este o perioadă de reglaj în piaţă şi cotaţiile interne au început să se ajusteze uşor în jos. Evoluţia viitoare a preţurilor este însă direct dependentă de mersul burselor internaţionale de mărfuri", a explicat situaţia Robert Arsene, directorul general al Agricover, un business de 218 mil. euro anul trecut şi al patrulea jucător de pe piaţa locală a traderilor de materii prime agricole.

Datele Comisiei Europene arată că România, o piaţă agricolă fără nicio protecţie reală în faţa secetei, are o reducere cumulată pentru producţia de cereale de aproape 40% în acest an. Acesta este totodată şi cel mai mare declin de pro­ducţie agricolă din Uniunea Europeană. În acest context, România pierde în acest an al doilea loc în topul celor mai mari producători de porumb din Uniunea Europeană în faţa Italiei, economie care a strâns 10,2 milioane de tone, cu 10% peste rezultatele din anul precedent.

Totuşi, economia locală a reuşit să îşi păstreze locul al doilea în topul economiilor europene în funcţie de producţia de floarea-soarelui, păstrându-şi astfel poziţia în spatele Franţei.

Fermierii care au mizat pe porumb au în acest an reduceri de încasări cumulate de 670 mi­lioane de euro având în vedere că valoarea totală a recoltei de porumb a coborât cu 30%, la 1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza cotaţiilor medii de pe piaţa locală.

În volum producţia de porumb a s-a contractat cu aproape 40%, la 7 milioane de tone, pe fondul reducerii de productivitate determinată de secetă.

Atât pierderile de încasări, cât şi cele în volum sunt diferite de la fermier la fermier, rezultatele fiind direct dependente de strategia adoptată de producătorii agricoli.

Pe scurt, cele mai mari pierderi de înca­sări au fost înregistrate de cei care s-au grăbit să semneze în primavără con­tracte de vânzare a producţiei cu livrare imediat după momentul recoltării.

"La porumb am avut jumătate din producţia de anul trecut. Am terminat absolut tot de recoltat mai devreme cu o lună decât în mod normal pentru că din cauza căldurilor din vară plantele s-au copt ca în cuptorul cu microunde. Am vândut absolut toată producţia pentru că aveam contracte semnate în prea­labil. Am vândut porumbul cu 200 euro/tonă (aproximativ 900 lei/tonă) pentru că nu am încălcat contractul semnat", a spus Gheorghe Lămureanu, administrator al com­paniei Agroterra Import Export din Constanţa, un business de 1,1 milioane euro anul trecut şi care exploatează 1.200 hectare de teren arabil.

Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii (MADR) arată că la jumătatea lunii septembrie cotaţia porumbului era de 1020 lei/tonă, cu 40% peste preţul pieţei din aceeaşi perioadă anului anterior.

Deşi preţul porumbului s-a încadrat pe o pantă ascedentă încă de la începutul acestei veri, fermierul Gheorghe Lămureanu nu a beneficiat pe deplin de această evoluţie în condiţiile în care şi-a vândut în avans recolta. "Nu puteam să ţin recolta nici dacă voiam, în primul rând pentru că a trebuit să respect contractul semnat, dar şi pentru că am în derular proiecte pe fonduri europene dar şi contracte de leasing pentru care a tre­buit să fac plăţi", a adăugat Lămureanu.

Plus din floarea-soarelui

La polul opus, fermierii care au mizat cu precădere pe floarea-soarelui vor încheia anul cu încasări în creştere având în vedere că scăderea în volum a producţiei a fost contrabalansată în totalitate de evoluţia în sens opus a preţurilor. Astfel, producătorii agricoli au strâns în hambare şi silozuri în total în această toamnă 1,3 milioane de tone de floarea-soarelui, în scădere cu 27% faţă de recolta de anul trecut. În acelaşi interval preţul acestei materii prime agricole a evoluat în sus într-un ritm mai alert. Dacă anul trecut cotaţia medie a florii-soarelui era în România de aproximativ 350 euro/tonă, acum aceleaşi cantităţi se tranzacţionează pentru preţuri cu 40% mai mari, potrivit datelor din piaţă.

"Scăderea în volum a producţiei a fost acoperită în cazul florii-soarelui în totalitate de creşterea de preţ. Cu toate acestea foarte mulţi dintre fermierii mici, care acoperă cea mai mare suprafaţă agricolă, au pierderi la floarea-soarelui pentru că randamentele scăzute nu le acoperă costurile", a spus Constantin Iancu, care administrează 2.000 de hectare de teren arabil în judeţul Dolj prin intermediul companiei Centro Trans Corporation, o afacere de 3,1 mil. euro anul trecut.

Fermierul adaugă că printre cei care au câştigat în această toamnă din recolta de floarea-soarelui se numără doar business-urile agricole, în timp ce micii fermieri vor închiea anul pe pierdere din cauza productivităţii scăzute.

"Doar fermierii mari, care îşi permit mecanizare şi tehnologii performante, au ieşit pe plus la floarea-soarelui. Fermierii mici, care acoperă cea mai mare parte a suprafeţelor din România, au pierderi", a adăugat fermierul Constantin Iancu.

Productivitatea medie pentru floarea-soarelui a fost în acest an de 1,1 tone/hectar, cu aproape 40% sub randamentele din 2011. În total fermierii au însămânţat în primăvară 1,1 milioane de hectare de teren cu floarea-soarelui.