Topul celor mai profitabile 300 de companii din România

Cele mai profitabile 300 de companii din România au avut anul trecut un profit cumulat de 5,86 miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului. În 2009, cele mai profitabile 300 de companii au avut profituri cumulate de 9,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ultimii doi ani de criza au tăiat aproape 40% din câştigurile companiilor.

Un sfert din profitul de 5,86 de miliarde de euro a fost realizat de trei companii - Petrom, Termo electrica şi Romgaz - care au obţinut împre ună un profit cumulat de aproape 1,5 miliarde de euro.

Doar 19 companii din România - dintre care două de stat - au avut profituri nete de peste 50 de milioane de euro anul trecut, iar dintre acestea, şapte au depăşit un profit de 100 de milioane de euro. Petrolul şi gazele, energia, telecomunicaţiile, producţia de componente auto sau retailul au fost doar câteva dintre sectoarele în care companiile au înregistrat cele mai mari profituri.

"Există câteva companii foarte mari care fac profituri cu o pondere mare în profitul total al celor mai profitabile 300 de companii şi ale căror rezultate financiare sunt favorabile conjuncturii economice actuale. Faptul că cele mai profitabile companii activează în doar câteva sectoare arată că sunt domenii, cum e energia, în care rezultatele sunt bune pentru că preţurile sunt mari", a spus analistul economic Laurian Lungu, executive director în cadrul Macroanalitica.

Cele mai profitabile 300 de companii au avut profituri cuprinse între 3,7 şi 870 de milioane de euro în 2011.

Petrom a rămas cea mai mare şi cea mai profitabilă companie din România, cu un profit net record de aproape 870 de milioane de euro anul trecut. Compania este condusă din 2006 de un CEO femeie - Mariana Gheorghe - şi continuă procesul de restructurare început încă de după privatizare şi continuă să-şi majoreze profiturile. Pe locul doi, Termoelectrica, cu profit net de 376 de milioane de euro, este o companie de stat care a funcţionat ani la rând având pierderi semnificative, însă acest profit este doar "pe hârtie", profitul fiind un rezultat financiar, contabil, care a fost generat în urma cedării acţiunilor în contul datoriilor.

"Rezultatele companiilor de stat dintr-un anumit an nu pot reflecta o evoluţie viitoare a acestora, pentru că acestea nu fac investiţii sau fac foarte puţine şi de aceea este posibil ca profitul să le fie afectat în viitor şi chiar să le ducă pe pierderi care nu pot fi acoperite din profiturile anterioare", a mai spus analistul Laurian Lungu.

Orange şi Vodafone, liderii pieţei de telecom, sunt singurele companii din acest sector care au avut cele mai mari profituri în 2011, însă acestea au fost în scădere faţă de 2010.

O altă surpriză în top o reprezintă compania Principal Company din Buzău, specializată în producţia de mezeluri, care a raportat un profit net de 66 de milioane de euro anul trecut, compania având 251 de angajaţi.

Principal Company, controlată de fraţii Dobronăuţeanu, antreprenorii care deţin şi producătorul de vin Murfatlar, este în insolvenţă de mai bine de doi ani. La finele anului trecut, Principal Company a vândut brand-ul de mezeluri Matache Măcelaru către grupul CrisTim într-o tran zacţie evaluată la 1-1,5 milioane de euro. Nu există ex pli ca ţii oficiale pri vind sursa aces tui profit-re cord. Sur se din indus trie spun că în prezent reprezentanţii companiei caută un cumpărător pentru unităţile de producţie pe care firma le deţine în Bihor şi Prahova.

Alţi antreprenori români care au reuşit să facă profituri semnificative anul trecut sunt fraţii Pavăl din Bacău, care au reuşit să crească cifra de afaceri şi să menţină marja de profit a retailerului de bricolaj Dedeman, care a avut anul trecut un profit net de 48,5 milioane de euro anul trecut.

România este încă o ţară rentabilă şi pentru producătorii de componente auto, companii precum Continental Automotive Products, Autoliv, Contitech sau Pirelli reuşind să se claseze în topul celor mai profitabile 60 de companii locale.

"În topul celor mai profitabile companii nu prea există firme care să producă valoare adăugată mare în economie, sunt firme importatoare sau care creează bunuri intermediare, nu produse finite care să aducă creştere din exporturi", mai spune analistul economic Laurian Lungu de la Macroanalitica.

În topul celor mai profitabile companii locale se află şi societăţile de investiţii financiare Muntenia, Banat, Oltenia sau Moldova, ale căror profituri provin din dividende şi din vânzări de active pe Bursă.

La mijlocul clasamentului se află companii cu obiecte de activitate diverse, de la producţia de componente auto, firme de cosmetice sau IT până la companii de cerce tare de piaţă sau de retail de îmbră căminte.

Astfel, Avon, cea mai mare com panie de cosmetice comercializate prin intermediul vanzărilor directe, a avut un profit net de 13,3 milioane de euro, în scădere faţă de anul anterior, ca urmare a scăderii consu mului.

Şi americanii de la IBM, una dintre cele mai mari companii IT din lume, au reuşit să obţină un profit net de 13 milioane de euro anul trecut, cel mai mare din industria locală de profil. Compania are peste 1.000 de angajaţi care lucrează în centre de cercetare & dezvoltare şi de servicii pentru clienţi din străinătate şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 73 de milioane de euro. De asemenea, HP, cea mai mare companie locală de IT, care a avut afaceri de aproape 70 de milioane de euro anul trecut, a încheiat anul cu un profit net de 8,9 milioane de euro.

De asemenea, retailerul de îmbrăcăminte Zara a reuşit să aibă un profit semnificativ anul trecut, de 10 milioane de euro (la afaceri de 62 de milioane de euro), însă acesta a scăzut cu un milion de euro faţă de îmbrăcăminte. De remarcat însă că în retailul de îmbrăcăminte, spre deosebire de cel alimentar, companiile intră pe profit încă din primul an de la intrarea pe piaţa locală (care a intrat în 2004 în România prin franciză, iar ulterior, din 2007 a intrat direct).

Agricultura, sectorul-vedetă al creşterii economice de anul trecut, este de asemenea unul dintre cele mai profitabile domenii. Un exemplu în acest sens este TCE 3 Brazi, companie prin intermediul căreia omul de afaceri Culiţă Tărâţă exploatează cele 56.000 de hectare de teren arabil din Insula Mare a Brăilei, care a avut un profit net de 11,7 milioane de euro. Pe lângă terenurile din Insula Mare a Brăilei, TCE 3 Brazi exploatează alte 10.000 de hectare de teren în judeţul Neamţ, dar are şi operaţiuni în industria alimentară sau în cea forestieră. Toţi marii jucători din agricultură au avut rezultate record în 2011. O parte din profiturile semnificative din 2011 se vor regăsi şi în rezultatele financiare ale agricultorilor şi de anul acesta, chiar dacă 2012 nu a fost un an agricol la fel de bun.

Şi jucătorii de pe piaţa de medicamente au înregistrat profituri notabile anul trecut, deşi a fost unul dificil pentru această piaţă. Zentiva, companie din grupul francez Sanofi Aventis, a avut anul trecut un profit net de 31,6 mil. lei (7,5 mil. euro), în scădere cu 45% faţă de rezultatul record din 2010. Şi Reckitt Benckiser, producătorul Nurofen, a avut anul trecut un profit de 10,6 milioane de euro, care l-a plasat pe locul 102 în topul celor mai profitabile companii din România.

Centrele de consultanţă şi servicii IT, precum şi cele de outsourcing reuşesc să facă profituri care să le plaseze la jumătatea clasamentului celor mai profitabile 300 de companii locale. Centrul companiei americane Hewlett PackardGlobal eBusiness Operation Centre (GeBOC), care a început operaţiunile pe piaţa locală în 2005, a făcut un profit de peste 6 milioane de euro anul trecut cu cei 3.000 de angajaţi din România. HP a anunţat recent că va face 2.500 de concedieri la nivel global, însă reprezentanţii companiei din România nu au precizat dacă acest program îi va afecta şi pe angajaţii din GeBOC.

De asemenea, un alt jucător profitabil este producătorul gumei de mestecat Orbit (Wrigley România), care domină piaţa de profil şi reuşeşte astfel, indiferent de condiţiile economice, să-şi majoreze atât cifra de afaceri, cât şi marja de profit. Wrigley a reuşit să aibă un profit de 7,1 milioane de euro la afaceri de 50,5 milioane de euro.

Profituri semnificative au făcut şi companiile care activează în provincie. Astfel, retailerul de electrocasnice, electronice şi produse IT Altex a reuşit anul trecut aproape să-şi dubleze profitul net, până la 6,9 milioane de euro, o evoluţie surprinzătoare, în contextul în care atât compania, cât şi piaţa în ansamblu au fost afectate de criză şi de scăderea consumului. În pofida acestor condiţii, Altex a rămas întotdeauna cel mai mare retailer de profil din România, cu afaceri de 208 milioane de euro anul trecut.

Rosko Textil, fabrica de textile din Arad, este cel de-al doilea mare jucător de pe piaţa de profil după sibienii de la Benrom (deţinuţi de grupul italian Benetton) şi este totodată al doilea cel mai profitabil, cu 5,1 milioane de euro anul trecut.

Compania este deţinută de un acţionar olandez şi a fost ajutată, ca şi cei mai mulţi jucători de pe piaţă, de exporturi.

Industria locală de textile exportă anual 80% din producţie către ţări precum Germania, Franţa, Italia sau ţările arabe.

Compania care are printre cei mai profitabili angajaţi din economie este traderul de energie Alpiq RomEnergie, care, cu doar 12 angajaţi, a făcut anul trecut un profit net de 6,2 milioane de euro, explicabil prin faptul că, de regulă, traderii cumpără energie ieftină şi o vând scump. Compania Alpiq RomEnergie este posesorul unuia dintre cele mai mari contracte directe cu Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România. Anul trecut compania a cumpărat de la statul român 1,57 TWh de energie hidro pentru care a plătit circa 204,3 milioane de ei, adică 130 de lei pe MWh.

Preţul este mult sub piaţă, datele bursei de energie arătând în 2011 un MWh de electricitate s-a tranzacţionat pe piaţa spot la un preţ de 221 de lei pe MWh, în timp ce pe piaţa contractelor bilaterale preţul a fost de circa 162 de lei. Beneficiind de cea mai ieftină energie din ţară şi având nişte costuri reduse în contextul în care compania lucrează cu numai o mână de angajaţi, este explicabil profitul companiei. De cealaltă parte, Hidroelectrica, vânzătorul de energie ieftină, a scos anul trecut un profit infim, de numai 1,4 mil. euro în contextul în care compania produce o treime din toată energia din România. În prezent, Hidroelectrica este în insolvenţă.

Firmele de tehnologie îşi fac loc încet-încet în topul celor mai profitabile din economie, acestea activând într-o industrie dinamică, aflată în creştere, în care numărul de angajaţi şi salariile au crescut semnificativ în ultimii ani, spre deosebire de situaţia din alte sectoare economice. Un exemplu în acest sens îl reprezintă compania rusă de software Luxoft, care a intrat pe piaţa locală în 2008, prin achiziţia firmei ITC Networks şi care a obţinut un profit net de aproape 5 milioane de euro (în creştere cu 33% faţă de anul anterior). Afacerile companiei, care are 600 de angajaţi, au crescut cu o treime faţă de 2011, până la 18,5 milioane de euro anul trecut.

Compania a intrat pe piaţa locală în 2008, prin achiziţia firmei ITC Networks înfiinţată de Doru Mardare, care a păstrat un pachet minoritar în companie.

Exporturile au ţinut profitabilă şi compania Rulmenţi Bârlad, unul dintre cei mai importanţi producători de rulmenţi din România deţinut de grupul turc Kombassan.

Compania a înregistrat un profit de 4,5 milioane de euro anul trecut şi va continua investiţiile la fabrica din Bârlad. Grupul URB, care cuprinde fabrica de la Bârlad şi cele două fabrici din Ungaria şi Turcia, şi-a propus în următorii trei ani circa 18 mil. dolari în România. Grupul URB are una dintre cele mai diversificate pieţe, exportând în 87 de ţări de pe tot globul.

Profit mare din exporturi fac şi producătorii de ţigări, o piaţă de peste 3 miliarde de euro în România, care se împarte între trei mari jucători: British American Tobacco (BAT), Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris. Dacă BAT (producătorul ţigărilor Kent) a făcut un profit record de 74,8 milioane de euro la afaceri de aproape 1,5 miliarde de euro anul trecut (aflându-se pe locul 11 în topul celor mai profitabile companii din România), Philip Morris (producătorul ţigărilor Marlboro) a avut un profit de doar 4,4 milioane de euro (la afaceri de 590 de milioane de euro).