Dacă toată lumea admite că Oltchim a fost căpuşată prin furt, de ce procurorii care sunt atât de lăudaţi în aceste zile pentru performanţele lor nu i-au trimis până acum în judecată pe hoţi?

Autori: Iulian Anghel , Ovidiu Bărbulescu 09.10.2012

Problema Oltchim se agravează pe zi ce trece, iar Guvernul caută o soluţie de avarie pentru situaţia cvasiimposibilă în care a ajuns Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar o întrebare rămâne fără răspuns: în situaţia în care principala acuzaţie venită din partea autorităţilor este că societatea a fost căpuşată ani de zile prin furt, ajungând astfel la datorii de 700 mil. euro, cum de procurorii nu au ajuns până acum la Oltchim?

Ministrul pentru dialog social Liviu Pop a afirmat ieri că la Oltchim a fost un furt din banul public, iar procurorii vor dovedi repede acest lucru. "A fost furt din banul public care va fi dovedit de organe foarte repede."

Dar dacă la Oltchim - companie cu conturile blocate şi datorii de 180 mil. euro la bănci - s-a petrecut un furt din banii publici, de ce procurorii nu au ajuns până acum la Oltchim? Pentru că problema nu este de acum, ci de ani de zile. Oltchim nu a ajuns în această situaţie în 2012, ci merge pe pierdere de zeci de milioane de euro din 2006.

Pe de altă parte, în România s-a creat o adevărată dezbatere în legătură cu numirile de procurori ce trebuie făcute şi procedurile ce trebuie urmate după ce procurorului general Laura Codruţa Kovesi şi şefului DNA Daniel Morar le-au expirat mandatele.

Consiliul Superior al Magistraturii a felicitat-o pe Codruţa Kovesi pentru "modul exemplar în care a reuşit să conducă, în cele două mandate succesive, destinele uneia dintre cele mai importante instituţii ale statului", iar preşedintele Traian Băsescu a decorat-o cu Steaua României "în semn de înaltă apreciere pentru activitatea desfăşurată timp de 6 ani la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru meritele deosebite în îndeplinirea actului de justiţie în România". În acest timp, Daniel Morar a ajuns cu delegaţie în fruntea Ministerului Public.

Dar dacă mandatele celor doi au fost un succes, cum de a fost posibil un "caz Oltchim" şi de ce a fost nevoie de un eşec răsunător al privatizării (licitaţia a fost câştigată de Dan Diaconescu, dar contractul nu a fost semnat) pentru ca, în sfârşit, să fie demarată o procedură de cercetare a activităţii manageriale la Oltchim?

Ca peste tot, procurorii sunt reprezentanţii statului, "avocaţii statului". În astfel de cazuri, trebuia ca ei să protejeze interesul statului în companiile de stat. Ce s-a întâmplat? Ori nu s-au sesizat - dacă puteau să o facă - , ori nu au fost sesizaţi, cum trebuia să se întâmple.

De ce nu există până acum un dosar Oltchim şi toţi au aşteptat ca firma să facă sute de milioane de euro datorii şi să fie aproape de insolvenţă? Şi în general dacă companiile de stat au fost devalizate prin furt, unde au fost procurorii atât de lăudaţi?

Kovesi şi Morar nu au putut fi contactaţi pentru co­men­tarii, iar fostul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu, al cărui mandat corespunde unei părţi a perioadei care face acum obiectul cercetărilor, nu a dorit să comenteze.

Corpul de control al Ministerului Economiei şi Ministerul Finanţelor au început o verificare la Oltchim cu doar puţină vreme înaintea anunţului eşecului privatizării, la 1 octombrie.

Premierul Victor Ponta anunţa la 24 septembrie că va sesiza DNA în legătură cu subiectul Oltchim: "Vom sesiza DNA, instituţiile statului fără însă a considera că, în acest fel, o să putem să recuperăm foarte mult din ceea ce s-a pierdut".

Ceea ce se verifică acum este modul în care fostul director Constantin Roibu a derulat operaţiunile financiare şi a încheiat contracte între Oltchim şi alte companii, suspectate că ar fi căpuşat combinatul.

Datoriile totale ale Oltchim însumează, la ora actuală, 700 mil. de euro, "crescând cu 200.000 de euro pe zi", după cum preciza recent premierul care a anunţat că Ministerul Economiei şi ANAF au început să verifice situaţia de la Oltchim: "În ultima perioadă, deşi există pro­bleme cu documentele, cu accesul la ele, atât Ministerul Economiei, cât şi ANAF au pornit să investi­gheze cauzele ce au dus la acumularea acestor datorii şi vom sesiza DNA, fără a considera că astfel putem să re­cu­perăm foarte mult din ce s-a pierdut, dar nu vrem ca această situaţie în care s-a ajuns să nu rămână fără vi­no­vaţi şi nimeni să nu plătească", a susţinut Victor Ponta.

Ieri Liviu Pop, ministrul delegat pentru dialog social, a comentat că la Oltchim s-a produs un "furt din bani publici", iar procurorii vor demonstra foarte repede acest lucru. Dar între timp compania a ajuns în pragul falimentului. Ce mai cercetezi acum?

Andrei Ştefan, consilier al ministrului economiei Daniel Chiţoiu, spune că verificarea este în curs şi în funcţie de concluzii vor fi sesizate "DNA sau poliţia economică". El spune că nu ştie dacă şi DNA este im­plicat în cazul Oltchim, în vreme ce DNA nu dă detalii.

DNA sau parchetele teritoriale se pot autosesiza într-un caz precum cel de la Oltchim, însă procurorul Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al instituţiei, spune că nu poate da detalii, iar acest lucru ar ţine de "confidenţialitatea" unei cercetări.

"Există două posibilităţi. Să nu existe nicio sesizare. Sau să existe, dar ancheta să nu fi ajuns în faza în care datele să poată fi făcute publice", a comentat Livia Săplăcan.

Întâlnire cu ambasadorul Rusiei pentru salvarea combinatului

Tot ieri premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la sediul Guvernului, cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti Oleg Malginov pentru discuţii legate de viitoarea privatizare a combinatului (Guvernul nu a dat detalii despre rezultatul convorbirilor) şi a avut o convorbire telefonică cu Joaquin Almunia, comisar european pentru concurenţă, despre acelaşi subiect.

Premierul arătase anterior că Guvernul va solicita FMI şi Comisiei Europene permisiunea ca viitoarea privatizare a combinatului, preconizată pentru anul viitor, să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă la care să vină oricine. El a susţinut că şi-ar dori la Oltchim şi un investitor american, englez sau francez, dar a precizat că investitorii din aceste ţări dispun deja de propriile combinate şi că doar grupul rus TISE s-a arătat interesat în mod concret, discuţiile cu investitorul rus fiind purtate prin intermediul ambasadei şi nu prin intermediari.

Băncile îşi vor înapoi cei 180 mil. euro daţi Oltchim

Între timp statul, acţionarul majoritar la Oltchim, trebuie să negocieze cu băncile datoriile combinatului (ale cărui conturi sunt blocate) de 180 mil euro. Ministrul economiei Daniel Chiţoiu a promis ieri că Oltchim îşi va relua activitatea în cel mult 30 de zile şi că salariile restante ale angajaţilor combinatului vor fi plătite parţial pe măsură ce compania va recupera sume de la debitor. Liviu Pop a anunţat, la rândul său, că au loc discuţii între Ministerul Economiei şi Bancpost pentru deblocarea contului în care se află o parte din banii de avans pe luna august pentru angajaţii Oltchim, existând posibilitatea ca oamenii să îşi încaseze banii în cursul zilei de ieri, ceea ce nu se întâmplase până la închiderea ediţiei. "Vineri aveau în cont 24 de miliarde de lei bani vechi, bani care erau în contul Bancpost. Din păcate pentru angajaţii de la Oltchim, această sumă nu a putut fi virată ca avans la salariile pe luna august, 40% din avans, deoarece banca a blocat contul combinatului. Astăzi (ieri - n.r.) au loc discuţii între reprezentanţii băncii şi ai Ministerului Economiei pentru a debloca situaţia", a spus Liviu Pop, citat de Mediafax. "Aşteptăm să primim răspuns oficial (de la Comisia Europeană - n. n.) pentru cele zece milioane de euro pe care să le acordăm combinatului. Astfel se va rezolva repornirea unei părţi a combinatului, 65%, împreună cu plata diferenţelor salariale", a mai spus Pop. Liviu Pop mai afirmă: "Firmele care au datorii la Oltchim, a fratelui deputatului Boureanu, a vărului fostului director general, a şoferului mătuşii şi cumnatei, toate firmele cu datorii de milioane de euro, să-şi plătească măcar 15 la sută din datorii. Este o firmă care are 1,8 milioane de euro (datorii - n.n.), care ar rezolva şi problema salariilor. A fost furt din banul public care va fi dovedit de organe foarte repede". Potrivit ministrului, oricare dintre creditorii Oltchim ar putea bloca activitatea: "Dar nu e în beneficiul nimănui să se intre în procedura de insolvenţă, pentru că toată lumea ar avea de pierdut". La rândul său, Daniel Chiţoiu a mai spus: "Vineri am semnat o scrisoare către Comisia Europeană în care am înştiinţat că dorim să acordăm un ajutor de salvare pentru reluarea activităţii la Oltchim. Noi putem să acordăm un ajutor de salvare sub formă de împrumut pe termen de şase luni la dobânda pieţei pentru repornirea activităţii combinatului. Suma pe care statul o poate avansa va rezulta şi din negocierea cu băncile creditoare, astfel încât să ştie şi ele cu ce sume vor veni la finanţare. (...) Noi sperăm ca în maxim o lună de zile să repornim combinatul". Activitatea Oltchim, la care statul deţine 54% din acţiuni, este oprită de la sfârşitul lunii august, iar salariile angajaţilor nu au fost achitate integral.