CEZ termină în România cel mai mare parc eolian din Europa. Care sunt cele mai mari 10 proiecte pe uscat de pe continent?

România va avea la finalul acestui an cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cehii de la grupul energetic CEZ fiind pe ultima sută de metri cu lucrările la proiectul de peste un miliard de euro Fântânele-Cogealac.

La începutul lunii trecute CEZ montase deja 187 de turbine dintr-un total de 240 de unităţi care vor avea o capacitate cumulată de 600 MW, aproape cât un reactor al centralei de la Cernavodă.

Cehii de la CEZ au fost printre primii investitori în acest domeniu, începând lucrările în cele două comune dobrogene în 2010, perioadă în care în România funcţionau doar câţiva MW în proiecte eoliene. Azi investiţiile în acest domeniu au atras nume mari din energia globală, aşa cum este cazul italienilor de la Enel, Energias de Portugal sau austriecii de la Verbund, capacitatea parcurilor eoliene funcţionale fiind de peste 1.340 MW, comparabilă cu cele două reactoare de la Cernavodă. În total, în aceste parcuri de "mori de vânt" s-au investit până acum circa 2 miliarde de euro.

"România va avea la finalul acestui an cel mai mare parc eolian din Europa", a spus Jan Veskrna, directorul general al CEZ România, în cadrul conferinţei Energypedia, eveniment susţi nut de grupul ceh.

În acest moment, aproape 80% din parcul de pe raza comunelor Fântânele şi Cogealac a fost realizat, furnizorul de turbine eoliene fiind gigantul american General Electric. Potrivit celor mai recente declaraţii ale reprezentanţilor CEZ, grupul este interesat şi de alte proiecte de producere a energiei verzi în afara celui aflat acum în dezvoltare.

Cel mai mare dintre cei mari

Potrivit informaţiilor publicate de Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană, pe lista celor mai mari proiecte din Europa se mai numără parcuri de "mori de vânt" din Marea Britanie sau Portugalia.

Acest boom al energiilor regenerabile pe plan local a avut loc în contextul implementării unei scheme de sprijin foarte generoase, bazate pe certificate verzi. În linii mari, pentru fiecare MWh de energie verde livrat în sistem producătorii primesc un anumit număr de certificate, în funcţie de tehnologia folosită. Mai departe, aceste certificate, care au preţuri cuprinse între 27 şi 55 de euro, sunt achiziţionate de furnizorii de energie care sunt obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă un anumit procent de energie verde. Întreaga schemă a fost pusă la punct pentru că investiţiile în energie regenerabilă sunt mai costisitoare faţă de formele clasice de producere. Mai mult, România, în calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie să îndeplinească anumite cote în ceea ce priveşte ponderea energiei verzi în totalul consumului până în 2020, obligaţii imposibil de îndeplinit fără această schemă.

Probleme la orizont

Deşi ajutorul pus la dispoziţie de statul român este foarte generos, anumite modificări legislative recente au provocat nelinişti în rândul investitorilor. Astfel, Legea energiei, document promulgat în vara acestui an, prevede desfăşurarea tranzacţiilor cu energie electrică "pe piaţa concurenţială în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu", adică pe bursa de energie OPCOM. Investitorii spun însă că această prevedere nu le mai permite să încheie contracte cu furnizorii de energie, contracte cerute de bănci pentru finanţarea proiectelor. Pe de altă parte, contractele negociate direct au cauzat prejudicii majore unor companii de stat, aşa cum este cazul Hidroelectrica.

"În textul legii i-am obligat pe toţi participanţii la piaţă să încheie contracte numai pe OPCOM în ideea de a opri realizarea de contracte bilaterale. Pe de altă parte însă, aceste reglementări îi opresc pe unii să facă investiţii. Sunt de acord cu flexibilizarea legii, dar pentru anumite categorii, pentru industrie, de exemplu, pentru investitori, dar nu pentru companiile de stat", a precizat premierul Victor Ponta în cadrul aceleiaşi conferinţe.

La rândul său, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a spus că în prezent se încearcă dezvoltarea unui produs chiar în cadrul bursei de energie OPCOM pentru a rezolva această problemă.

"Chiar şi băncile au cerut modificarea legii. Investitorii puteau să-şi caute un anumit client pentru viitoarea producţie de energie. Întocmea un precontract şi se ducea cu el la bancă. Problema este că pentru a fi acceptat la tranzacţionare pe bursa OPCOM participanţii au nevoie de o licenţă de furnizare. Pentru producători, licenţa de furnizare este eliberată după cea de producţie. Practic, investitorii nu pot participa la tranzacţii înainte de a-şi pune în funcţiune proiectul, dar au nevoie de un precontract pentru a se putea finanţa. OPCOM încearcă acum să dezvolte un produs care ar putea rezolva această problemă", a explicat preşedintele ANRE.