Turcia este cu cinci locuri peste România în clasamentul PIB per capita şi vrea ca în zece ani să intre în topul primelor zece economii ale lumii

Dacă istoria confruntărilor dintre România şi Turcia se pierde în negura timpului, cea a înfruntărilor fot­ba­listice începe în 1923 cu o remiză, în chiar meciul de debut al naţio­nalei turce pe scena mondială a fotbalului.

De atunci formaţia turcă a crescut, ajungând să revendice, în cea mai bună performanţă a sa, locul trei în Cupa Mondială din 2002.

De altfel, în meciul naţionalei Ro­mâniei de azi de pe stadionul Sukru Saracoglu din Istanbul Turcia porneşte cu prima şansă. Meciul contează pentru preliminariile Cupei Mondiale din 2014 şi va începe la ora 20:30. Cum ar arăta însă confruntarea dacă aceasta s-ar da pe terenul economiei?

Turcia are ambiţii economice mari, fiind hotărâtă să-şi tripleze PIB-ul în următorii zece ani şi să intre în topul primelor zece puteri ale lumii. Economia vine cu un impuls puternic din urmă dat de triplarea PIB-ului la aproape 800 miliarde de dolari în ultimii zece ani. Progresul alert a propulsat Turcia pe locul 16 în topul marilor economii ale lumii.

Educaţie mai bună pentru creştere economică

Însă pentru a repeta performanţa, Ankara este conştientă că trebuie să construiască un sistem educaţional mai solid pentru a asigura dezvoltarea viitoare, să înceapă să producă mai multe bunuri procesate, adică să-şi diversifice industria, să reformeze legislaţia fiscală pentru a se asigura că are o sursă sigură şi constantă de venituri şi să astupe deficitul de cont curent. Pe frontul politic Turcia trebuie să facă faţă turbulenţelor sociale din lumea arabă, iar pe frontul financiar trebuie să se apere de criza datoriilor din Europa.

De când Partidul Justiţiei şi Dez­voltării al premierului Recep Tayyip Erdogan a preluat conducerea statului, PIB per capita a urcat de la 3.500 de dolari la 10.500 de dolari.

Pentru ca Turcia să ajungă la un PIB per capita de 25.000 de dolari până în 2023, creşterea medie a economiei ar trebui să fie de 7,5% pe an. Dar Ankara finanţează creşterea economică cu datorii, iar lipsa capitalului ar putea deraia ţara de pe drumul ascendent.

Totodată, încetinirea economiei mondiale îşi pune amprenta şi pe economia turcă. Guvernul şi-a redus la începutul săptămânii prognoza de creştere economică pentru anul acesta de la 4% la 3,2%, iar pe cea pentru 2013 de la 5% la 4%. De asemenea, Ankara se aşteaptă ca preţurile să urce cu 7,4% anul acesta şi cu 5,3% în 2013. Proiecţiile anterioare in­dicau o rată a inflaţiei de 5,2% respectiv 5%. Creşterea preţurilor s-ar datora scumpirii energiei şi alimentelor, potrivit autorităţilor.

UE nu i-a vrut

Dacă UE a influenţat hotărâtor reformele politice şi economice ale ţării până în 2010, când au fost întrerupte negocierile de aderare la spaţiul comu­nitar, acum, cu exporturile către Europa frânate de criză, guvrenul turc se orientează tot mai hotărât spre statele arabe vecine. Pentru a atrage investitori arabi, Ankara facilitează accesul acestora la proprietăţi şi pornirea de noi afaceri.

România a aderat la UE în 2007, istoria încercărilor Turciei de a fi inclusă în spaţiul comunitar este lungă şi complicată. În acest moment procesul este mort, dar încă mai sunt şanse. Timp de mulţi ani perspectiva aderării Turciei la UE nu a fost luată în serios, în pofida proximităţii geografice şi a faptului că este membră a NATO. Dar la începutul secolului al

XXI-lea Turcia a început o serie de reforme economice şi politice, precum abolirea pedepsei cu moartea şi mai multe drepturi pentru femei, care fac ca această ţară să fie mai agreabilă pentru membrii UE. În 2005, Turcia a început negocierile oficiale pentru a intra în Uniune. Acestea însă au fost blocate de vechiul coşmar Cipru, o insulă mediteraneană pentru care Turcia s-a luptat cu Grecia. Însă Turcia a promis că va normaliza relaţiile comerciale cu Republica Cipru, partea din insulă care aparţine Greciei, şi că va susţine o uni­ficare a Ciprului pentru a-şi mări şansele de intrare în UE. Ciprioţii greci au respins unificarea printr-un referendum. Cipru este stat membru al UE din 2004, dar acum este una dintre ţările cu cele mai mari probleme financiare şi trebuie să-şi salveze băncile supraîndatorate cu bani ori de la ruşi, care n-ar cere în schimb austeritate, ori de la UE, sau de la ambii creditori.

Ambiţiile Turciei merg departe şi pe terenul financiar. Astfel, Istanbul, printr-o investiţie de 2,6 miliarde de dolari, ar trebui să se transforme într-un centru financiar internaţional de tipul Wall Street, să devină un Dubai al Europei şi să-şi reia astfel rolul istoric de centru comercial mondial.

Ion Ţiriac, campion la tenis şi la afaceri

Cu afaceri în domenii precum industria auto, imobiliare, transport aerian, retail sau servicii financiare, grupate în Ţiriac Holdings, fostul campion de tenis Ion Ţiriac, în vârstă de 73 de ani, este cea mai bogată persoană din România. De altfel, el este primul român care a intrat în topul Forbes al celor mai mari miliardari ai lumii, în 2007.

În sectorul financiar, Ţiriac deţine 45% din acţiunile UniCredit Ţiriac Bank, iar la compania de asigurări Allianz-Ţiriac acesta are o participaţie de 44,5%. Allianz-Ţiriac Asigurări are o cotă de 15% pe piaţa de profil, iar în primul semestru al acestui an s-a situat pe locul trei în topul asigurătorilor locali, cu subscrieri de 456 mil. lei până la sfârşitul lunii iunie. UniCredit Ţiriac Bank are o cotă de 6,3% pe piaţa bancară. Ţiriac Auto are cea mai extinsă reţea de dealeri şi service auto. Conform calculelor ZF, Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane euro, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, cel aviatic şi cel financiar. Ţiriac este, de asemenea, cel care a adus Metro Cash&Carry pe piaţa din România, în 1996, acesta fiind primul magazin angro din ţară destinat comercianţilor. Metro Cash&Carry a fost lider timp de 15 ani în topul retailerilor după vânzări. Titlul şi l-a pierdut anul acesta.

OMV Petrom, cea mai mare companie din România

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a înregistrat vânzări de 2,78 miliarde euro şi un profit de 461,7 milioane euro în primele şase luni ale acestui an.

Compania activează în domeniul explorării, producţiei şi rafinării petrolului, precum şi în sectorul gazelor naturale şi al energiei. Petrom are o reţea de 540 de benzinării în România şi 270 în Moldova, Bulgaria şi Serbia.

La sfârşitul anului trecut, numărul total al angajaţilor companiei era de 22.912.

Husnu Ozyegin, cel mai bogat om din Turcia

Husnu Ozyegin este cel mai bogat om din Turcia, cu o avere estimată la trei miliarde de dolari în luna martie, potrivit publicaţiei Forbes. Banii lui Ozyegin, în vârstă de 68 de ani, provin din investiţiile în sectorul financiar, el deţinând grupul Fiba, care include companii financiare, imobiliare, de retail şi agenţii de turism. Grupul este prezent şi în România, prin banca Credit Europe Bank.

Miliardarul intenţionează ca în următorii doi ani să îşi extindă afacerile, investind peste 500 milioane dolari în proiecte eoliene. Recent, cele două bănci ale sale, Credit Europe Bank şi Fibabanka, au intrat pe noi pieţe, iar universitatea înfiinţată de omul de afaceri în 2008 Ozyegin University, s-a mutat într-un campus nou pentru a-şi mări capacitatea la 1.500 de studenţi.

Ozyegin a studiat mai întâi ingineria civilă în SUA la Universitatea Oregon, iar apoi a obţinut un MBA la Universitatea Harvard.

Un conglomerat industrial, cea mai mare afacere din Turcia

Cel mai mare grup din Turcia este Koc Holding, înfiinţat în 1926 şi deţinut de familia cu acelaşi nume. Conglomeratul cuprinde companii din sectorul energetic, financiar, auto, alimentar, turismului, precum şi din cel al construcţiilor şi electrocasnicelor. Printre acestea se numără Tupras, cea mai mare companie de petrol şi gaze naturale din Turcia, Arcelik-LG Klima şi Ford Otosan, companie înfiinţată împreună cu producătorul auto american Ford Motors. În total, grupul Koc are 90.000 de angajaţi şi este format din 113 companii şi 14.000 de dealeri şi agenţii.

În primul semestru, conglomeratul a înregistrat venituri de 17,5 miliarde euro şi un profit de 750 mil. euro.