Să nu ne mai ignorăm poeţii!/ de Ziarul de duminică

Poezisele

Muzeul Naţional al Literaturii Române a demarat luni, 15 octombrie 2012, seria de reprezentaţii Poezisele. Un exerciţiu teatral (foto 1). Fiecare reprezentaţie este urmată de o discuţie publică la care organizatorii îşi doresc să participe, alături de echipă (actori şi regizor), poeţii pe ale căror texte s-a lucrat, şi spectatorii.

Actorii: Anda Saltelechi, Cristian Rus, Rodica Bunea, Sandra Şimon Regia: Crista Bilciu.

Texte: Mariana Marin, Nichita Danilov, Angela Marinescu, Mircea Cărtărescu, Paul Vinicius, Ileana Mălăncioiu, Ion Mureşan, Florin Iaru, Traian T. Coşovei, Emil Brumaru, Ioan Es. Pop, Mircea Ivănescu, Floarea Ţuţuianu, Cristian Popescu.

"POEZISELE este un proiect care urmăreşte popularizarea poeziei contemporane româneşti de bună calitate şi aducerea ei mai aproape de public. Este inadmisibil ca, pentru marele public, principalele puncte de reper în poezie să fie în continuare Eminescu şi Nichita Stănescu, ignorând ultima jumătate de veac de poezie foarte valoroasă. Nu este vorba despre un recital de poezie, ci despre descoperirea şi punerea în valoare a teatralităţii din fiecare text poetic." (Crista Bilciu)

Filmul românesc la BFI din Londra

Miercuri, 10 octombrie 2012, Institutul Britanic de Film (BFI) a deschis porţile celei de-a 56-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Londra, în cadrul căruia, timp de 12 zile, vor fi prezentate peste 200 de producţii din 68 de ţări, zeci de premiere mondiale, evenimente speciale şi cineaşti de renume.

România îşi face din nou remarcată prezenţa pe scena cinematografiei mondiale, în cadrul Festivalului de Film de la Londra, prin două producţii de lungmetraj (foto 2) premiate pe plan internaţional: Dupa dealuri, al lui Cristian Mungiu şi cel mai recent film al lui Radu Jude, Toată lumea din familia noastră. Institutul Cultural Român din Londra este partener al Festivalului pentru a treia oară consecutiv, sprijinind participarea celor doi regizori la sesiunile de discuţii cu publicul de la finalul proiecţilor. În programul festivalului se mai regăsesc şi scurtmetrajul româno-britanic Along the lines, regizat de Cătălina Niculescu şi Tratat despre noroi şi eternitate, filmul de referinţă al artistului vizual francez de origine română Isidore Isou.

Cinematografia românească a fost reprezentată constant în ultimii ani la festival, multe dintre filmele româneşti recente având premiera britanică la Londra. Nici acest an nu face excepţie: unul dintre cele mai aşteptate şi discutate filme din festival este După dealuri (Beyond the Hills) de Cristian Mungiu.Filmul va avea o proiecţie de gală - Journey Gala, susţinută de Sight and Sound, publicaţia oficială a BFI, care l-a şi desemnat pe locul întâi în lista de recomandări în festival. Publicul va avea două ocazii să vadă filmul: vineri, 12 octombrie, proiecţie urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu regizorul Cristian Mungiu şi duminică, 14 octombrie, biletele pentru ambele proiecţii fiind complet epuizate încă din primele zile ale punerii lor în vânzare.

Debut de "stagiune" la Cafeneaua critică

La un nou debut de "stagiune" (miercuri 10 oct), Cafeneaua critică (foto 3) l-a avut ca invitat pe distinsul cărturar Ion Ianoşi, una dintre marile personalităţi ale culturii române contemporane. Estetician, filozof al culturii şi istoric al ideilor, eseist şi memorialist, profesor universitar şi traducător, Ion Ianoşi a publicat de curînd, în pragul vîrstei de 85 de ani (îi va împlini pe 1 mai 2013), o amplă autobiografie: Internaţionala mea. Cronica unei vieţi (Editura Polirom, 2012). Cu pornire de la această carte, Cafeneaua critică a propus o discuţie cu Ion Ianoşi pe acelaşi subiect: viaţa sa.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A, Club Control şi din nou, din toamna lui 2011, de Club A. Dezbaterile Cafenelei critice au loc, de obicei, joia seara, uneori miercuri.

Teatrul de Operă şi Balet din Kiev pe scena Sălii Palatului

În 25 octombrie 2012, de la ora 19.30, pe scena Sălii Palatului din Bucureşti va avea loc un spectacol original "Lacul Lebedelor" care va fi susţinut de faimosul ansamblu de balet clasic al Teatrului Municipal de Operă şi Balet din Kiev (foto 4). Cap de afiş: Natalia Matsak - prim-solistă a Operei Naţionale din Ucraina, alături de Denys Nedak - prim balerin al Operei Naţionale. Ansamblul de balet al Teatrului Municipal din Kiev a fost fondat în 1980 de celebrul coregraf din fosta URSS, Vahtang Vronskii, sub titlul Baletul Clasic din Kiev. Baletul "Lacul Lebedelor" de Piotr Ilici Ceaikovski a avut premiera la Balşoi Teatr din Moscova, pe 4 martie 1877, sub conducerea muzicală a lui Semen Riabov şi în coregrafia lui Julius Reisinger. Din păcate, publicul epocii nu era obişnuit cu stilul "simfonic" al unei muzici pentru balet, aşa ca nu a înţeles bogaţia partiturii. Dupa moartea compozitorului, la cererea conducerii teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, Marius Petipa şi Lev Ivanov au modificat coregrafia baletului, iar dirijorul teatrului Mariinsky, Riccardo Drigo, a adus mai multe modificări partiturii. În noua formă, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895. A fost un adevărat succes! Chiar dacă au mai existat şi alte versiuni, aceasta este reprezentată în mod curent.

Lecturi în rezidenţă

Aflat la Viena cu o bursă de rezidenţă oferită de Museumsquartier Viena (cu sprijinul Ministerului Afacerilor Europene şi Internaţionale din Austria), scriitorul Radu Pavel Gheo va susţine o lectură publică în Raum D din Museumsquartier Viena - unul dintre cele mai mari areale culturale din lume situat în imediata apropiere a centrului istoric al capitalei austriece. Lectura versiunii germane a fragmentelor de text din ultimul roman al autorului, Noapte bună, copii! (foto 5) este asigurată de actorul Till Firit.

Evenimentul din 24 octombrie 2012 este cea de a patra lectură din seria "Lecturi în rezidenţă", inaugurată in 2011, organizată de ICR Viena în cooperare cu quartier21, instituţie care gazduieşte autorii în cadrul rezidenţei creative vieneze. Radu Pavel Gheo a fost precedat de Florin Lăzărescu, Filip Florian şi Dan Lungu.

Noapte bună, copii! a fost numit de critici "romanul unei generaţii", generaţia aşa-numiţilor "decreţei" din România socialistă. Este povestea unor prieteni din copilărie care în 1986 încearcă să treacă ilegal frontiera către Iugoslavia. Cele întâmplate în acea noapte îi vor urmări veşnic, chiar şi în America, unde în cele din urmă unii vor ajunge.

Un Peer Gynt neobişnuit

Spectacolul Peer Gynt (foto 6), coproducţie a Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara şi a Companiei Forte din Budapesta a avut premiera la Budapesta, în 13 şi 14 octombrie. Spectacolele au fost găzduite de Teatrul Thalia, în cadrul Festivalului de Artă Contemporană Cafe Budapesta. Teatrul dans şi tradiţiile teatrale clasice se întâlnesc în Peer Gynt-ul timişorean şi budapestan. Experimentul a reuşit: Ibsen e mai viu ca niciodată, iar pretenţioşii spectatori din capitala Ungariei au avut ocazia să se convingă de acest fapt. Viziunea regizorală neobişnuită îi aparţine lui Horvath Csaba, regizor şi coregraf, cel care a înfiinţat în 2005 Compania Forte. Trupa, formată din tineri actori şi dansatori a avut parte de recunoaştere naţională şi internaţională. Compania experimentează un limbaj teatral, care îmbină teatrul de proză şi cel de mişcare/dans contemporan, având la bază atât texte contemporane cât şi clasice. Această formă de exprimare a căpătat numele de teatru fizic. Universul filosofico-poetic ibsenian se conturează prin contopirea textului, a dansului şi a muzicii, oferind o experienţă teatrală neobişnuită, prin armonia dintre imaginile expresive, sunete, mişcare şi joc actoricesc. Distribuţia reuneşte, într-o remarcabilă congruenţă, actori ai ambelor trupe.

Industria editorială sub reflector

În perioada 19-20 octombrie, Uniunea Editorilor din România (foto 7) organizează la Sinaia, Hotel Mara, conferinţa: "Industria editorială - industrie culturală şi creativă". Agenda evenimentului cuprinde intervenţii ale unor invitaţi de prestigiu din domeniul editorial. Tematica abordată: Politicile Uniunii Europene şi impactul lor asupra sectorului de carte; Rolul Federaţiei Editorilor Europeni, al Asociaţiei Internaţionale a Editorilor şi al altor organizaţii pe piaţa cărţii; Contribuţia economică a industriei de carte. Impactul naţional şi partenerii internaţionali; Barometrul cultural privind consumul de carte şi lectură; Impactul industriei de carte asupra vitalităţii culturale a oraşelor; Aspecte legislative, financiare şi de management cultural privind sprijinirea de către stat a editării lucrărilor fundamentale; Experienţe europene ca autor, editor şi jurnalist cultural.

Arhitectura românească nu există

La Muzeul Naţional de Artă al României a avut loc miercuri, 17 octombrie 2012, orele 18.00 la conferinţa Arhitectura românească nu există, susţinută de prof.univ.dr.arh. Augustin Ioan în cadrul expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930). Prezentarea lui Augustin Ioan urmăreşte mecanismele construirii, re-construii (în anii comunismului) şi de-construirii temei naţionale în arhitectură, propunând o istorie critică în raport cu istoriile "oficiale" ale manifestărilor arhitecturale de pe teritoriul actual al României.

Analizând noţiunile de arhitectură "românească", arhitectură "tradiţională", "specific naţional" în arhitectură şi alte tipare identitare transferate dinspre politica naţionalistă, Augustin Ioan vorbeşte despre existenţa unor stiluri regionale în locul unui stil unitar "naţional" şi discută importanţa acordată arhitecturii religioase ca motor al discursului identitar.

Aceasta este cea de-a doua întâlnire dintr-un ciclu de conferinţe pe teme conexe expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930), deschisa la MNAR (foto 8) în perioada 13 septembrie 2012 - 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia). Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930), explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.