Un sfert din averea financiară s-a evaporat: au mai rămas câte 2.700 de euro pentru fiecare român

Depozitele, investiţiile în acţiuni sau plasamentele în poliţe de asigurare şi fonduri de pensii, din care s-au extras datoriile la bănci, însumau la sfârşitul anului trecut 220 miliarde de lei (51 mld. euro), fiind în scădere cu 25% comparativ cu vârful record atins în decembrie 2007, arată datele agregate de BNR. Activele financiare nete ale românilor ajungeau la 309 miliarde de lei în 2007, adică peste 15.000 de lei pentru fiecare persoană.

Scăderea din ultimii patru ani a fost cauzată în principal de reducerea plasamentelor în acţiuni, pe fondul volatilităţii pieţelor de capital, dar şi a creanţelor trecute la "alte sume de primit".

BNR include în această categorie sumele pe care persoanele fizice le au de încasat de la stat sau angajatori, precum şi sumele datorate populaţiei de societăţile de investiţii. Plasamentele în acţiuni au scăzut cu echivalentul a 23 miliarde de lei din 2007 până la sfârşitul anului trecut şi au ajuns la 190 miliarde de lei (44 mld. euro) în decembrie 2011. Valoarea portofoliilor de acţiuni scăzuse la un minim de 167 miliarde de lei în 2009 pe fondul prăbuşirii pieţelor de capital, dar a revenit pe creştere în ultimii doi ani.

Deţinerile de acţiuni reprezintă 54% din averea financiară brută (excluzând datoriile) a românilor, care se ridica la 350 mld. lei la sfârşitul anului trecut. BNR a calculat activele nete scăzând din averea brută contravaloarea creditelor la bănci şi a celorlalte datorii, cum ar fi obligaţiile către bugetul de stat.

Numai datoriile către bănci se ridicau la 121 miliarde de lei (28 mld. euro) în decembrie 2011, fiind în creştere cu 60% faţă de 2007. Avansul datoriilor este semnificativ în condiţiile în care creditarea persoanelor fizice a fost practic îngheţată în 2009 şi 2010. Datele BNR arată că pe fondul crizei a crescut cererea pentru finanţarea nevoilor curente ale populaţiei.

Totodată, creşterea soldului creditelor este explicată într-o măsură importantă de deprecierea leului, care a condus implicit la majorarea sumelor în lei datorate de clienţii care s-au împrumutat în valută. Creditele în valută reprezintă peste două treimi din finanţările acordate de bănci populaţiei, iar deprecierea leului cu 25% în faţa euro în perioada de criză a atârnat greu în buzunarele debitorilor.

Pe partea activelor deţinute de persoanele fizice creşteri semnificative au fost consemnate în ultimii ani în categoria plasamentelor în poliţe de asigurare şi fonduri de pensii, care au ajuns la 14 miliarde de lei (3,2 mld. euro). Aici sunt incluse poliţele de asigurare de viaţă cu componentă investiţională sau de economisire, conturile individuale de pensie şi rezervele tehnice ale companiilor de asigurări pentru daune neachitate.

Creşterea pe acest segment se datorează în cea mai mare parte sumelor plasate în fondurile de pensii. Sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II) a fost lansat în 2008 şi ultimii patru ani şi jumătate în conturile celor 5,7 milioane de participanţi s-au strâns aproape 9 miliarde de lei (2 mld. euro). La finalul anului trecut, activele pe segmentul pensiilor private obligatorii erau de 6,4 miliarde de lei. Plasamentele în poliţe de asigurare, în schimb, nu au crescut vizibil în criză, mulţi clienţi preferând mai degrabă să-şi retragă banii din conturile de asigurare sub presiunea nevoii de lichidităţi decât să încheie contracte noi.

Sume importante au fost plasate însă de clienţii băncilor în depozite. Soldul acestora a crescut cu 67% din 2007 până la sfârşitul anului trecut, ajungând la 112 miliarde de lei (26 mld. euro). Creşterea valorii depozitelor s-a datorat dobânzilor mari plătite de bănci pentru resursele atrase de la clienţi, dar şi pe fondul unui sentiment de prudenţă din partea persoanelor fizice confruntate cu perspectiva şomajului şi scăderea veniturilor.

Averea netă a populaţiei reprezenta 37% din PIB la sfârşitul lui 2011. Comparativ cu alte ţări din regiune, averea financiară a românilor este vizibil mai redusă. Spre exemplu, polonezii şi ungurii au o avere medie de circa 4-5.000 de euro, în timp ce averea financiară netă a cehilor urcă spre 7-8.000 de euro, potrivit unor studii efectuate de bănci şi asigurători din străinătate.