Harta biomasei: Care sunt cele mai bune zone pentru a face energie din resturi de lemn sau deşeuri agricole?

În timp ce proiectele de energie eoliană au atras deja investiţii de 2 miliarde de euro, iar parcurile solare sunt privite ca fiind noul star al energiei verzi, timid încep să se dezvolte pe piaţa locală şi proiectele care fac "lumină" din lemn sau din deşeuri, adică din biomasă.

În linii mari, biomasa este partea bio­degra­da­bilă a deşeurilor sau reziduurilor din agri­cul­tură, silvicutură, precum şi a deşeurilor indus­triale şi municipale. De exemplu, o fabrică de prelu­crare a lemnului produce suficient "com­bus­tibil", adică resturi lemnoase, care pot fi folosite pentru producţia de energie electrică.

Cele mai recente date ale Transelectrica arată că în prezent sunt circa 35 de MW care folosesc deşeuri agricole sau forestiere pentru a produce lumină, ceea ce înseamnă că domeniul deja a atras investiţii de 70 de milioane de euro.

Cel mai mare investitor în acest domeniu este Holzindustrie Schweighofer, grup care deţine un business local de 400 de milioane de euro axat pe prelucrarea lemnului, controlat de puternicul om de afaceri austriac Gerald Schweighofer. Holzindustrie deţine patru fabrici în Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti. Datele Transelectrica arată că Holzindustrie figurează cu două unităţi de producţie care funcţionează pe biomasă, ambele cu o capacitate de 11,2 MW, la Sebeş. O altă firmă care activează în acest domeniu este Bio Electrica Transilvania, cu o unitate de 4,9 MW, la Rădăuţi. Potrivit datelor de la Registrul Co­mer­ţului, în spatele Bio Electrica Transil­vania se află Cascade Empire Immobilien, o firmă controlată de acelaşi Gerald Schweighofer, proprietarul de la Holzindustrie.

Tot datele Transelectrica arată că în acest moment 13 proiecte pe biomasă au contractele de racordare la reţea, capacitatea lor cumulată fiind de circa 46 de MW. Realizarea acestor proiecte ar putea atrage investiţii de peste 90 de milioane de euro. Unul dintre ele este dezvoltat de KDF Energy, firmă controlată de omul de afaceri George Brăiloiu, specializată în tradingul de emisii de CO2, care anul trecut a avut afaceri de circa 69 de milioane de euro. Brăiloiu a devenit însă cu adevărat cunoscut în 2011, când a cumpărat manuscrisele lui Emil Cioran în cadrul unei licitaţii, donându-le ulterior Bibliotecii Academiei. O altă companie controlată tot de oameni de afaceri români care au pus ochii pe domeniul producţiei de energie din biomasă este Adrem Invest, firmă înfiinţată la începutul anilor '90 de doi fraţi, Adrian şi Corneliu Bodea. Planurile celor doi sunt de a construi o centrală de 90 de milioane de euro la Suceava, într-un consorţiu format din compania Termica Suceava şi Consiliul Local. Statul vine cu terenul şi cu câteva echipamente, iar Adrem Invest va veni cu banii, compania urmând de altfel să fie şi proprietarul noii centrale. Centrala va produce atât energie termică pentru oraş, cât şi electricitate care va fi vândută de Adrem Invest pe piaţa liberă.

Potrivit legislaţiei în domeniu, producţia de energie bazată pe biomasă este recompensată prin două certificate verzi, iar cea care foloseşte gazul rezultat din procesarea deşeurilor sau cel de fermentare din instalaţiile de epurare primeşte un singur certificat verde. Pentru cei care folosesc diferite culturi energetice sau deşeuri forestiere se mai adaugă un certificat verde.