Acţiunile Transgaz, sub preţul de listare, dar investitorii au câştigat din dividende 44% în cinci ani

Întârzierea ofertei publice prin care statul urmează să vândă pe bursă 15% din acţiunile Transgaz Mediaş (TGN) a pus presiune pe cotaţia acţiunilor, care a scăzut sub preţul din oferta publică iniţială (IPO) prin care compania s-a listat la bursă, în decembrie 2007.

Acţiunile Transgaz se tran­zacţionau ieri la preţul de 185 lei/acţiune, cu 3,6% sub preţul la care statul a vândut în 2007 pe bursă un pachet de 10% din companie, de 191,92 lei/acţiune. Astfel, cine a cumpărat în decembrie 2007 acţiuni în oferta Transgaz ar obţine un preţ mai mic din vânzarea lor astăzi.

Scăderea acţiunilor a fost compensată însă de dividendele pe care compania le-a distribuit în ultimii cinci ani, care au totalizat circa 92 de lei pe acţiune, adică 48% din preţul din ofertă. Astfel, investitorii înregistrează după cinci ani un câştig total de 44%.

Analiştii principalelor bănci şi firme de brokeraj de pe piaţă au în prezent ţinte de preţ cuprinse între 225 şi 300 de lei pentru acţiunile Transgaz, însă pe bursă cotaţia a fost ţinută pe loc în aşteptarea ofertei publice, investitorii sperând că vor cumpăra acţiunile la un preţ mai mic în ofertă, cum s-a întâmplat la Transelectrica.

În oferta Transelectrica derulată în luna aprilie, Guvernul a stabilit un interval de preţ 14,9 lei - 19,2 lei/acţiune. În momentul în care s-a anunţat intervalul de preţ, titlurile Transelectrica erau cotate pe bursă la 17 lei, iar după anunţarea preţului, ele au scăzut cu 5%, la 16,2 lei. Până la finalul ofertei, preţul a scăzut către minim, în condiţiile în care investitorii au putut urmări în timp real evoluţia subscrierilor. În final, preţul a fost stabilit la minimul intervalului, iar ulterior cotaţia de pe bursă a acţiunilor a continuat să scadă, ajungând în prezent la 11,6 lei.

Pe de o parte, investitorii cer ca statul să le vândă acţiunile la discount faţă de preţul de pe bursă, dar pe de altă parte, stabilirea unui preţ mai mic în ofertă decât pe bursă are un impact negativ asupra cotaţiei bursiere. Asta face ca preţul ofertei să fie greu de stabilit. În momentul în care este stabilit un preţ minim, automat investitorii tind să meargă întâi către acel preţ. Pe de altă parte, stabilirea unui preţ maxim şi neanunţarea unui preţ minim, cum a fost anul trecut în oferta Petrom, pot afec­ta închiderea ofertei.

Ideal ar fi ca preţul să se formeze liber, în funcţie de ordinele de cumpărare depuse de investitori, dar legea spune că vânzătorul ac­ţiunilor trebuie să anunţe şi un preţ indicativ, fără care CNVM nu aprobă prospec­tul.

De pregătirea ofertei Trans­gaz se ocupă un consorţiu format din Raiffeisen Capital & Investment, BT Se­cu­rities şi cehii de la Wood. Aceştia au fina­lizat prospectul de ofertă şi aşteaptă în pre­zent ca Guvernul să stabilească preţul de ofertă, lucru care se dovedeşte dificil în con­textul în care peste o lună au loc alegeri parla­mentare, iar actuala coaliţie de gu­vernare nu-şi permite paşi greşiţi, mai ales după fiascoul privatizării ratate a Oltchim.

Brokerii de la Raiffeisen, BT şi Wood au sarcina dificilă de a obţine un preţ cât mai mare pentru acţiunile Transgaz. În do­cu­mentele pe care aceştia le-au arătat in­ves­titorilor, ei au estimat valoarea com­pa­niei între 600 şi 775 mil. euro, adică cu între 26% şi 62% peste valoarea de pe bursă, potrivit unor surse din piaţă. Pe bursă, Transgaz este evaluată în prezent la 476 mil. euro, iar la acest preţ statul ar încasa 71,4 mil. euro pentru 15% din com­panie.

Pentru intermediari este greu să convingă investitorii să ofere un preţ peste cel de pe bursă, din cauză că pachetul vândut, de 15%, nu oferă con­trol asupra com­paniei. Pe de altă parte, un pachet mai mare, de 2-3% din ac­ţiu­nile Trans­gaz, nu poate fi cum­pă­rat de pe bursă fără o creş­tere sem­ni­fica­ti­vă a pre­ţului. De la înce­putul anului, pe bursă s-au transferat doar 2% din acţ­iunile Transgaz. Astfel, pentru investitorii mari poate avea logică să ofere un preţ mai mare decât cel de pe bursă ca să preia un pachet mai mare de acţiuni, mai ales că Transgaz este o companie profitabilă, care a avut rezultate constante în ultimii ani şi care a oferit dividende consistente.

Pentru investitorii individuali însă oferta poate fi atractivă doar dacă preţul este sub cel de pe bursă, de unde pot cumpăra oricând acţiuni. Din punctul lor de vedere, situaţia este mult diferită de cea din 2007, când peste 10.000 de români au cumpărat acţiuni în oferta Transgaz. Tot Raiffeisen a fost şi atunci intermediar.

Oferta publică iniţială a Transgaz, derulată în decembrie 2007, a stabilit câteva recorduri care rezistă şi astăzi: cea mai mare valoare a unei oferte de acţiuni (finalizate), de 226 mil. lei (64 mil. euro), şi cea mai mare cerere de acţiuni, nivelul final al subscrierilor fiind de 28 de ori mai mare decât valoarea ofertei (circa 1,8 mld. euro).

În plus, drepturile de alocare (care au înlocuit în prima fază acţiunile Transgaz) au intrat la tranzacţionare pe bursă la un preţ cu 53% mai mare decât preţul din ofertă, şi în doar trei zile preţul s-a dus până la un maxim de 335 lei. Astfel, cine ar fi vândut atunci ar fi marcat un profit de 74% faţă de preţul din ofertă, în doar câteva zile. Asta se întâmpla însă la finalul lui 2007, un an în care bursa de la Bucureşti a atins maximele istorice, iar investitorii se băteau să cumpere acţiuni.

Între timp, însă, situaţia s-a schimbat dramatic. După prăbuşirea bursei din 2008, care a şters circa trei sferturi din valoarea portofoliilor investitorilor, interesul pentru bursă a scăzut puternic. În prezent, deşi pieţele internaţionale şi-au mai revenit, bursa de la Bucureşti este în continuare ocolită de investitori.

Oferta prin care statul îşi propune să vândă încă un pachet de 15% din Transgaz vine într-un context marcat de incertitudini. Pe de o parte, situaţia din zona euro se complică din nou, pe de altă parte nici veştile privind economia locală nu sunt foarte bune, Fondul Monetar International (FMI) reducându-şi estimările de creştere a PIB pentru următorii ani.

La astea se adaugă ştirile negative privind Transgaz din ultimele luni. Mai întâi, compania a raportat scăderea cu 17% a profitului net în primul semestru, de la 255 mil. lei la 210 mil. lei. Apoi, la începutul lunii septembrie, Standard&Poor's a redus ratingul Transgaz cu o treaptă (de la BBplus la BB, cu perspectivă negativă), motivând că incertitudinile din zona reglementării în domeniul energiei ar putea afecta competitivitatea companiei.

Oferta Transgaz este însă foarte importantă pentru bursa de la Bucureşti, unde investitorii instituţionali se plâng tot mai mult de lipsa oportunităţilor de investiţii. Această tranzacţie ar trebui să deblocheze programul de privatizări prin bursă asumat faţă de FMI, care mai cuprinde listarea Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.