România va avea în 2013 şi 2014 vârfuri de plată a datoriei externe de 13 mld. euro
Rambursarea împrumuturilor externe va creşte substanţial în următorii ani serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală, România fiind nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro în 2012 şi 2013, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.
"Sunt absolut necesare politici macroeconomice credibile pentru a permite guvernului să se împrumute de la creditorii privaţi externi pentru a rambursa datoria externă şi stimularea intrărilor de capitaluri străine private. Totodată, este necesară creşterea urgentă a absorbţiei de fonduri europene, care alimentează rezerva valutară a ţării, susţin creşterea economică şi nu generează datorie externă", a declarat Dumitru la conferinţa Finanţarea economiei naţionale organizată ieri la BNR.
Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în acest an. BNR şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite, FMI urmând să primească înapoi, în 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se încheie în 2019.
În timp ce Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile.
În plus, anul viitor ajung la scadenţă bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. euro, iar în 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro.
Deşi sunt ridicate în prezent, rezervele valutare pot deveni insuficiente dacă intrările de capitaluri sunt mici pentru o perioadă mai lungă, după cum a amintit Dumitru. "Dacă nu reuşim să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fondurile europene, rezerva internaţională a BNR ar putea scădea foarte rapid."
Rezerva valutară a BNR a urcat în luna septembrie la 32,4 mld. euro.
România are nevoie să atragă circa 25 mld. euro pe an pentru a finanţa datoria publică şi deficitul de cont curent. Un eşec în creşterea absorbţiei de fonduri europene şi stimularea intrărilor de capitaluri străine private poate avea ca efect imposibilitatea finanţării deficitului bugetar, presiuni pentru deprecierea leului şi chiar recesiune şi criză financiară, potrivit lui Dumitru.
Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană trebuie restituiţi de Finanţe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 mld. euro. Trezoreria are un buffer de lichidităţi care acoperă cheltuielile pe 4 luni, nivelul fiind estimat la circa 4,6 mld. euro. Însă, în ipoteza în care autorităţile române nu vor reuşi să atragă mai multe fonduri UE, iar investiţiile străine vor continua să se prăbuşească, situaţia s-ar putea complica în următorii ani.
Necesitatea reducerii dependenţei de economisirea externă, diversificarea surselor de finanţare a economiei şi necesitatea dezvoltării pieţei de capital sunt unele dintre ideile lansate în cadrul conferinţei.
"România trebuie să menţină datoria publică sub 35% din PIB şi să găsească noi resurse de creştere economică în următorii ani. Investiţiile străine s-au diminuat şi în România, iar investitorii instituţionali au devenit mult mai selectivi. Este esenţial pentru România să găsească surse de finanţare internă şi externă pentru a putea să crească, să creeze locuri de muncă. Există două modalităţi principale de finanţare: prin bănci şi prin burse", a declarat Lucian Anghel, preşedinte executiv al BCR Fond de pensii şi preşedintele BVB.
În timp ce SUA, Australia, Canada şi Marea Britanie se finanţează în principal prin bursă, în Germania, Austria, Spania şi Portugalia sursa principală de finanţare a economiei este creditul bancar, ca şi în România.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a menţionat că finanţarea externă a României este doar o problemă de roll-over din care nu trebuie să facem o tragedie, la actualele randamente din pieţele internaţionale, apropiate de zero, urmând să existe destui investitori dispuşi să-şi plaseze lichidităţile în România. El s-a arătat mai puţin îngrijorat de perspectiva rambursărilor mari din următorii doi ani, amintind şi de acordul cu FMI care ar putea să fie reînnoit.
Şi nevoia de lei a Trezoreriei va fi mare anul viitor, în condiţiile în care ajung la scadenţă titluri pe termen scurt sau mediu prin care statul s-a împrumutat până acum. Distribuţia nevoilor de finanţare este neuniformă, existând trei luni cu vârfuri de peste 6 mld. lei, dar şi luni în care sumele care ajung la scadenţă sunt sub 2 mld. lei. Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca de la 64,8 mld. lei în acest an la 73,8 mld. lei în 2013 şi 77,6 mld. lei în 2014, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB. În august, septembrie şi octombrie randamentele la titlurile de stat au oscilat în jurul a 6% chiar şi pentru scadenţele scurte, după ce în primăvară Finanţele ajunseseră să se finanţeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%.