CNAS decontează de 10-20 de ori mai puţin decât cheltuie spitalele de urgenţă cu un politraumatism

"Moartea domnului Lăzărescu este zi de zi. Spitalele de urgenţă traiesc de pe o zi pe alta. Subfinanţarea sistemului sanitar, dar şi repartiţia deficitară a banilor puţini au adus spitalele la limita pragului de subzistenţă. Nu am vrea să ajungem în situaţia de a nu mai putea trata bolnavi. De aceea, tragem un semnal de alarmă pentru guvernanţi şi autorităţi asupra faptul că bolnavul care nu primeşte ceea ce are nevoie atunci când ajunge la spital în stare gravă, pentru el a doua zi poate fi prea târziu", a declarat, sâmbătă, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie de Urgenţă şi Traumatologie, prof dr. Mircea Beuran, la Conferinţa naţională "Managementul pacientului politraumatizat în spitalele din România-prezent şi viitor".

Lipsa unei finanţări adecvate încarcă spitalele de arierate, iar reapartiţia deficitară a banilor şi aşa puţini, crează şi mai mari probleme, a mai spus Beuran.

"Acum decontarea se face prin sistemul DRG, adică plata pe caz rezolvat. Spitalul de urgenţă primeşte de la CNAS pentru tratarea unui politraumatism 1.617 lei, ori cheltuielile făcute de spital cu acel caz sunt de 20.000-30.000 lei. În spitalul de urgenţă 90 la sută din cazuri grave sunt urgenţe chirurgicale, ortopedice, cardiace. Zilnic se fac gesturi care necesită fonduri serioase. Consumul de sânge este foarte mare în urgenţă. Avem un aparat cu care am putea recolta sânge de la bolnav pentru trasfuzii, dar ne lipsesc câteva componente. Este a doua întâlnire a Societăţii Române de Chirurgie de Urgenţă şi Traumatologie, prima fiind la Târgu Mureş. Vrem să tragem un semnal de alarmă pentru guvernanţi şi autorităţi. Trăim de azi pe mâine. Bolnavul care nu primeşte ceea ce are nevoie imediat devine o povară pentru societate şi familie. El trebuie tratat când ajunge la spital, nu a doua zi sau peste o săptămână. Banii trebuie gândiţi corect", a declarat prof. dr. Beuran.

El a precizat medicii trag acest semnal de alarmă ca să nu li se impute că au tăcut.

"Nu vrem să ni se impute că am tăcut" a spus preşedintele SCUT.

Medicii prezenţi la conferinţă au semnalat, de asemenea, numărul mic de specialişti în anumite domenii cum ar fi ortopedia pediatrică, neurochirurgia şi chirurgia cardiacă infantilă.

"Suntem o ţară cu resurse umane limitate. De aceea ar trebui ca fiecare specialitate să aibă propriul sistem de pregătire", a spus subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS), Raed Arafat, prezent la conferinţă.

El a adăugat că fiecare specialitate trebuie să îşi stabiliescă nevoile şi priorităţile. "Mai mult, trebuie să decidem cum construim spitalul pentru următorii 20 de ani sau pentru trecut. Spitalul viitorului cuprinde urgenţă, terapie intensivă, bloc operator şi paturi. Secţiile dispar, apar competenţele, echipele de lucru", a mai spus subsecretarul de stat.

La rândul său, dr. Vasle Cepoi, consilier al primului ministru pentru probleme de sănătate, a declarat la aceeaşi conferinţă că societăţile ştiinţifice s-au fragmentat foarte mult, pentru aceeaşi specialitate fiind două, trei sau mai multe societăţi profesionale sau asociaţii.

"Comisiile de specialitate ale MS sunt funcţionale parţial. În ele sunt cuprinşi oameni foarte ocupaţi, care doresc să fie acolo, dar nu au timp. De aceea, componenţa comisiilor de specialitate trebuie regândită, să cuprindă persoane care pot fi active", a mai spus Cepoi.