Relaţiile româno-americane, cordiale sub orice administraţie. SUA, al optulea investitor străin

În urmă cu 1 an şi jumătate, mai pre­cis la 1 mai 2011, o veste scurt­cir­cui­ta lu­mea. Teroristul numărul 1 al pla­ne­tei, Osama bin Laden era lichidat în Pa­kis­tan. Cota de încredere în pre­şe­dintele Obama a urcat instantaneu cu aproape 10 procente.

Câteva luni mai târ­ziu preşedintele Băses­cu era primit la Casa Albă de Barack Obama, iar România şi SUA semnau, la ni­velul miniştrilor de exter­ne, docu­men­tele pentru parte­ne­riatul stra­tegic extins.

Relaţiile econo­mi­ce nu au urmat însă cursul relaţiilor po­li­ti­ce, iar criza şi-a pus amprenta pe afaceri.

SUA nu au fost în 20 de ani un in­ves­titor major în România - locul 8 în topul investitorilor străini, capitalul so­cial subscris de investitorii americani este de 1,4 mld. euro la investiţii străi­ne de peste 50 mld. euro.

Totuşi ambasadorul american Mark Gitenstein spune, de câte ori are oca­zia, că primele 100 de companii ame­ricane au mii de locuri de muncă - peste 15.000 la finalul lui 2010.

Indiferent de nivelul investiţiilor, com­paniile americane prezente aici sunt influente chiar şi la nivel politic, iar am­basada este foarte influentă şi de aceea a provocat mereu nemulţumiri în rân­dul unora dintre oamenii politici ro­mâni - să nu uităm re­pro­şu­ri­le USL la adre­sa am­basa­doru­lui conform că­rora a jucat de par­tea lui Traian Băses­cu la mo­mentul sus­pen­dă­rii aces­tuia din func­ţie, cât şi du­pă referendum.

Ce susţin că vor americanii de la me­diul de afa­ceri ro­mâ­nesc? "Predictibili­ta­te", "tra­ta­ment egal" şi, în ultima vre­me, "stat de drept", "res­pec­tarea re­gulilor jo­cului".

Printre cele mai im­portante com­pa­nii americane pre­zen­te în România, se nu­mără Ford, Procter & Gamble, Emer­son, Lufkin, Pepsico, Philip Mor­ris, Cameron, Cargill, Delphi, Smith­field, Citibank, Coca-Cola, General Electric, IBM, Kodak, Microsoft, UPC.

După revoluţie România a avut re­laţii destul de bune atât cu ad­mi­nis­traţia americană republicană, cât şi cu cea democrată.

• Ford - investiţie la Craiova de 675 mil. euro.

• Smithfield Foods - proprietarul Comtim cu afaceri în principal în Timişoara şi Arad şi-a revizuit planul de investiţii de 1,2 mld. dolari în România, dar a investit deja peste 600 mil. dolari în ferme, fabrici de nutreţuri şi abatoare.

• Procter& Gamble - investiţie de peste 100 mil. dolari într-o fabrică de şampoane şi balsamuri la Urlaţi (lângă Ploieşti).

• Emerson - investiţie de 125 mil. dolari în echipamente şi motoare industriale (la Cluj).

• Lufkin - promite că va investi până la finele anului aproximativ 125 mil. dolari în unităţi de producţie de echipamente petroliere (Ploieşti).

• Delphi - 100 mil. euro într-o unitate de producţie de pompe disel pentru industria auto (lângă Iaşi)

• Cameron - 80 mil. dolari într-o uzină de utilaje pentru industria petrolieră (Ploieşti).

Momentele cheie ale relaţiilor România - SUA

După revoluţie, România a avut relaţii destul de bune atât cu administraţia americană republicană, cât şi cu cea de democrată. Doi preşedinţi americani au vizitat România, în diferite momente, iar preşedinţii noştri au fost primiţi la Casa Albă. Diferenţa este că administraţiile democrate sunt mai concentrate pe ce se întâmplă acasă, iar cele republicane dau importanţă semnificativă şi rolului SUA în lume, sunt mai "războinice".

Iată cele mai importante momente ale relaţiilor politice dintre România şi SUA

• Iulie 1997 - Preşedintelui SUA, Bill Clinton vizitează Bucureştiul şi ţine un discurs în Piaţa Universităţii, alături de preşedintele Emil Constantinescu. Este o vizită de consolare pentru respingerea candidaturii României la NATO, dar mii de oameni îl aplaudă. Vizita are un impact: este lansat parteneriatul strategic bilateral.

• Noiembrie 2001 - Premierului Adrian Năstase vizitează SUA şi este primit de preşedintele George W. Bush.

• Noiembrie 2002 - Preşedintelui George W. Bush vine la Bucureşti, se întâlneşte cu preşedintele Ion Iliescu şi adresează României invitaţia de a adera la NATO. Apoi ţine un discurs în Piaţa Revoluţiei, pe o ploaie cumplită amestecată cu ninsoare. În ciuda vremii, mii de oameni aplaudă discursul care a făcut înconjorul lumii pentru că, spre finalul lui, pe cer a apărut curcubelul. Bush avea să-şi aducă apoi aminte acest moment în mai multe dintre discursurile sale.

• Octombrie 2003 - Preşedintele Ion Iliescu merge în vizită oficială la Washington unde îl întălneşte pe preşedintele George W. Bush.

• Iulie 2004 - Premierul Adrian Năstase se întâlneşte la Washington cu preşedintele George W. Bush şi cu înalţi oficiali americani. Se discută pentru prima dată public despre plasarea de baze americane în România.

• Martie 2005 - Preşedintele Traian Băsescu, aflat în SUA, se întâlneşte cu George W. Bush. Prezenţa unei baze americane la Marea Neagră prinde contur.

• Iulie 2006 - Traian Băsescu face o a dou avizită oficial ă în SUA şi în întâlneşte pe George W. Bush. România rămâne aliatul SUA în Irak şi Afganistan.

• Aprilie 2008 - George W. Bush vine la summit-ul NATO de la Bucureşti şi se întâlneşte, la Neptun, cu preşedintele Traian Băsescu. Conferinţa de presă se ţine pe malul Mării Negre.

• Octombrie 2009 - Vicepreşedintele american Joe Biden vine în România şi se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu. Scutul american antirachetă în România nu mai este o ipoteză.

• Septembrie 2011 - Preşedintele Traian Băsescu se întâlneşte cu preşedintele Barack Obama, la Casa Albă. În timpul vizitei sunt semnate documentele de instalare începând cu 2015 a scutului american antirachetă şi cele de extindere a parteneriatului strategic.