Ponta, despre aderarea la euro: Anul 2015 nu este un reper bătut în cuie, ca să fiu foarte diplomat

"România trebuie să meargă pe drumul Poloniei în ceea ce priveşte aderarea la euro, fiind în favoarea unei Europe «închegate», fără a considera 2015 «bătut în cuie»", a declarat premierul Victor Ponta, întrebat dacă este de acord cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu în ceea ce priveşte adoptarea euro.

"De cele mai multe ori sunt de acord cu guvernatorul Mu­gur Isărescu. Cred că este important să ne men­ţinem mai departe eforturile pentru a îndeplini criteriile de convergenţă, cri­teriile nominale, care ţin de deficit - şi asta am respectat - care ţin de inflaţie - şi respectăm. Însă, criteriile reale, cele care arată care este puterea de cumpărare a românilor faţă de ţările din zona euro şi celelalte, care ţin de oportunitate … trebuie să le gândim cu foarte mare atenţie", a spus Ponta, citat de Mediafax.

Polonia, cea mai mare economie emergentă din Uniunea Europeană şi singurul stat comunitar care nu a intrat în recesiune de la declanşarea crizei, a anunţat că nu este pregătită să intre în zona euro, dar şi că nu va adera la uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare.

Spre deosebire de Polonia, unde zlotul face legea, România este foarte euroizată având în vedere că peste 70% din împrumuturi sunt date în moneda europeană şi foarte multe preţuri sunt calculate în euro, pornind de la telefonia mobilă, maşini sau case.

În Ungaria, ministrul economiei a atenţionat că ţara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii şi să-şi întărească economia după modelul propriu. Şi Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la deteriorarea condiţiilor economice şi la agravarea crizei din zona euro.

Declaraţiile premierului vin după interviul acordat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu pentru New York Times în care a arătat că trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică.

Şi economistul-şef al BNR Valentin Lazea a declarat recent că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene. Din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013. Probabil, noul obiectiv de trecere la euro va fi anul 2019, după cum indică surse de pe piaţa financiară.

O serie de analişti de pe piaţa locală au arătat în toamna acestui an că adoptarea monedei euro de către România în 2015 este de domeniul SF (science fiction - n.red.), întrucât România nu are toate temele făcute, cel mai probabil orizont de timp pentru intrarea în zona euro fiind următorii zece ani. Ei au arătat că biectivul pentru adoptarea euro trebuie să fie unul realist, nefiind cazul anului 2015.

Ponta consideră că România trebuie să adopte conduita Poloniei în ceea ce priveşte acest subiect. "România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia şi anume: spune foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în zona euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie, ca să fiu foarte diplomat", a spus Ponta.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro).

În ultimul an, băncile străine au lansat o serie de rapoarte care au pus sub semnul întrebării planul de convergenţă al auto­rităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posibilitatea trecerii la moneda unică europeană în 2019 sau chiar 2024.

Un nou acord cu Comsia Europeană şi FMI

Premierul a reafirmat că România trebuie să încheie anul viitor un nou acord cu FMI şi Comsia Europeană. "Tot ceea ce am discutat cu FMI rămâne valabil, iar opinia mea este ca anul viitor, după ce expiră actualul acord de tip preventiv, să avem în continuare un acord cu FMI, CE, pentru că este până la urmă în interesul nostru", a afirmat Ponta.

O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti începând de astăzi până în 14 noiembrie pentru discuţii cu auto­rităţile române despre evoluţiile econo­mice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale. Echipa FMI va fi însoţită de experţi de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Premierul susţine că Guvernul este "foarte pregătit" pentru vizita FMI şi că mesajul trans­mis de pieţele financiare, prin emisiunea de obligaţiuni de 1,5 mld. euro, a fost unul puter­nic şi favorabil României, fiind posibilă în con­tinuare o scădere a randamentelor la sub 5%.

"Suntem foarte pregătiţi pentru vizita FMI. După cum ştiţi, dincolo de votul unanim din board-ul FMI (privind aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului pre­ventiv - n. red.), practic săptămâna tre­cută mesajul dat de cei care n-au influenţe po­litice, şi anume de pieţele financiare, pentru România a fost un mesaj extraordinar de puternic în această perioadă şi favorabil".