RASDAQ-ul s-a predat: tranzacţiile au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 16 ani

Tranzacţiile medii zilnice pe piaţa RASDAQ, unde mai sunt listate peste 1.000 de companii româneşti, au coborât în acest an sub pragul de un milion de lei, atingând cel mai redus nivel din 1996, când s-a lansat această piaţă. În primii ani de funcţionare, RASDAQ a fost cea mai mare piaţă de acţiuni din România, cu peste 5.000 de companii, printre care Sidex, Romcim şi Ursus, şi tranzacţii peste cele de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). După anul de vârf 2007, RASDAQ a fost însă într-un declin continuu.

Cu peste 1.000 de societăţi listate, piaţa RASDAQ a generat în 2012 tranzacţii medii zilnice de 872.000 de lei (195.000 de euro) şi asta doar datorită câtorva tran­zacţii mai mari cu acţiuni Albalact (ALBZ), Chimpex Constanţa (CHEM) şi Giurgiu Nav (GIUR), care au depăşit pragul de 10 mil. lei. În ultimele luni însă au fost tot mai dese zilele în care tranzacţiile de pe RASDAQ nu au atins nici 100.000 de lei.

Spre comparaţie, media zilnică de 6,5 milioane de lei (1,46 mil. euro) a tranzacţiilor de la BVB pare uriaşă, deşi bursa de la Bucureşti este un pitic când vine vorba de tranzacţii în comparaţie cu Varşovia sau chiar cu Budapesta şi Praga.

Puţini îşi mai amintesc că între 1997 şi 2000, piaţa RASDAQ era cea mai hot din România. Cu peste 5.000 de companii listate, în urma procesului de privatizare în masă, acţiunea era pe RASDAQ, iar valoarea tranzacţiilor era aproape dublă faţă de BVB. RASDAQ a pierdut supremaţia abia în 2001, când pe bursă s-au listat BRD şi Petrom, două dintre cele mai mari companii locale, iar investitorii au început să descopere SIF-urile. În schimb, RASDAQ a început să piardă companii din 2001, pe măsură ce fabricile de ciment sau de vagoane, şantierele navale şi alte companii mari au fost preluate de investitori străini sau locali şi delistate, deoarece noii acţionari nu voiau să se supună rigorilor de transparenţă cerute unor companii listate.

Că piaţa RASDAQ e pe cale de dispariţie nu mai e nicio noutate. Din 2005, când RASDAQ a fost înghiţită de BVB, a fost ridicată problema dispariţiei RASDAQ. Au existat de-a lungul anilor proiecte prin care cele mai importante companii de pe RASDAQ să fie transferate pe bursă, iar celelalte să rămână pe un sistem alternativ de tranzacţionare. În ultimii ani, o parte dintre companiile importante de pe RASDAQ au făcut pasul pe bursă, altele încă nu s-au decis. Statutul pieţei este de asemenea în discuţie, unii considerând că RASDAQ e piaţă reglementată, alţii susţinând contrariul. CNVM nu a reuşit până acum să vină cu o poziţie tran­şantă, nici BVB nu a făcut o delimitare clară, deoarece nu vrea să piardă companiile care sunt acum pe RASDAQ şi care mai plătesc nişte contribuţii anuale şi mai generează nişte tranzacţii. Brokerii spun însă că asta nu i-a împiedicat în anii trecuţi pe investitori să tranzacţioneze companii de pe RASDAQ şi spun că declinul puternic al acestei pieţe este corelat cu scăderea interesului pentru bursă în general.

"Ce se întâmplă pe RASDAQ vine ca efect al slabei lichidităţi de pe bursă. Principala cauză a scăderii tranzacţiilor este că nu mai sunt investitori pe bursă în general. Nici pe piaţa principală a BVB nu sunt investitori, astfel că nu mai încearcă nimeni să caute nestemate în noroi. În plus, au rămas destul de puţine companii cu potenţial, majoritatea având probleme financiare", a explicat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest din Focşani.

În 2007, care a fost anul de vârf al pieţei RASDAQ, tranzacţiile zilnice de pe această piaţă depăşeau 5 milioane de euro, iar capitalizarea companiilor ajunsese la peste 7 miliarde de euro. În fiecare zi ieşeau la iveală noi societăţi ale căror acţiuni explodau pur şi simplu dublând sau triplând banii investitorilor. Acele vremuri sunt însă demult uitate, iar în ultimii ani acţiunile de pe RASDAQ nu au mai adus câştiguri investitorilor. Abia o mai fac acţiunile lichide de pe bursă.

Cele mai tranzacţionate acţiuni, Albalact, Prospecţiuni, Armax-Gaz, le-au adus pierderi investitorilor în acest an. Altele nu au lichiditate. Câştigurile mai vin doar când mai apare câte o ofertă de preluare, dar şi acelea sunt tot mai rare.

Cel mai probabil, în următorii ani cele câteva companii mai importante care mai sunt pe RASDAQ vor veni pe bursă, după Electromagnetica şi Electroargeş, iar celelalte vor dispărea definitiv din peisaj, la fel ca şi piaţa RASDAQ.