Leszek Balcerowicz, reformatorul Poloniei: Păstrarea dobânzilor scăzute pentru mult timp este riscantă. Banii tipăriţi nu substituie reformele
Economistul polonez Leszek Balcerowicz, considerat arhitectul reformelor şi al redresării economiei Poloniei de după căderea comunismului, a venit la Bucureşti şi a vorbit ieri la BNR despre provocările zonei euro, în plină dezbatere internă legată de amânarea momentului adoptării euro de către România.
Balcerowicz a fost prezentat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a vorbit despre pregătirea profesională a acestuia, funcţiile importante deţinute şi reformele iniţiate.
Polonia, cea mai mare economie emergentă din UE şi singurul stat comunitar care nu a intrat în recesiune de la declanşarea crizei, începe să se contureze în discursurile oficialilor români ca un model demn de urmat, cel puţin în ceea ce priveşte adoptarea euro. Recent, premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei în ceea ce priveşte aderarea la euro, fiind în favoarea unei Europe "închegate", fără a considera 2015 "bătut în cuie". Guvernatorul Isărescu crede că trecerea la euro în anul 2015 nu intră în discuţie acum. Polonia a anunţat că nu este pregătită să intre în zona euro, dar şi că nu va adera la uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare.
România şi Bulgaria au fost lăudate de reformatorul polonez pentru disciplina fiscală, într-un context european zdruncinat de criza datoriilor suverane. "În România, ponderea datoriei publice în PIB este în jur de 30%. Bulgaria a reuşit să reducă ponderea datoriei la circa 20%. Ar fi interesant un studiu comparativ. De ce a fost posibil să avem mai multă disciplină fiscală în România şi Bulgaria. Poate câţiva experţi ar trebui trimişi în Grecia să-i înveţe".
În Grecia s-au aplicat măsuri de austeritate, fiind tăiate cheltuielile şi majorate taxele, însă reforme importante şi privatizări nu s-au făcut încă, în opinia lui Balcerowicz. Totuşi, el crede că Grecia nu este un caz fără speranţă, fiind necesară aplicarea unor măsuri care pot rezolva problemele.
Cine este Balcerowicz
El a fost şi guvernator al băncii centrale a Poloniei în perioada 2001-2007. A adoptat o politică monetară restrictivă pe care a menţinut-o în vigoare şi după ce presiunile inflaţioniste s-au relaxat în 2002. La acel moment Balcerowicz a fost criticat pentru că a blocat creşterea economică într-un moment în care statele din regiune prosperau.
Arhitectul reformelor poloneze este un adept al privatizărilor, fiind convins de faptul că sectorul economic poate fi mult mai bine administrat de mediul de afaceri privat.
Balcerowicz nu pare să fie un adept al măsurilor de relaxare cantitativă iniţiate de Fed şi BCE - un experiment care nu s-a mai încercat în trecut - pentru a calma pieţele şi pentru a câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu tensiunile financiare, economice şi sociale din zona euro şi SUA. El consideră că menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut pentru mult timp este riscantă şi susţine că oricât de mulţi bani ar fi tipăriţi, aceştia nu pot să înlocuiască reformele.
Europa are nevoie mai degrabă de măsuri concrete, iar pieţele nu se aşteaptă la idei măreţe, crede Balcerowicz. "Este nevoie de mai puţine sloganuri, mai puţine viziuni măreţe şi mai multe soluţii concrete. Liderii europeni nu ar trebui să se întâlnească atât de des, pentru că aşteptările pieţelor, ale oamenilor, cresc şi, ulterior, se ajunge la frustrare", a spus Balcerowicz.
Uniunea Europeană va trebui să ducă la îndeplinire o serie de reforme, crede Balcerowicz. El este de părere că integrarea în piaţa unică trebuie să existe, procesul nefiind finalizat.
Ideea unei Europe federale ca SUA nu este viabilă, în opinia lui Balcerowicz, pentru că diferenţele dintre ţări sunt mari, iar identitatea europeană este aproape inexistentă. "În mod normal, un stat federal înseamnă ceva ca Statele Unite. În SUA există un buget comun de 20% din PIB. În UE, bugetul comun e 1%. Este total nerealist să ne aşteptăm că într-un viitor apropiat va exista un buget comun mult mai mare. Cea mai periculoasă categorie de oameni sunt euroentuziaştii, pentru că încearcă să impună o utopie. Construcţia europeană aparţine unei elite care crede că este deasupra cetăţenilor de rând. Europa nu este SUA."
Ce a spus la Bucureşti Leszek Balcerowicz:
-
Păstrarea dobânzilor scăzute pentru mult timp este riscantă. Relaxarea cantitativă, tipărirea de bani şi injectarea în economii nu sunt bune. Nu există cină gratis;
-
Apare întrebarea dacă aceşti bani vor rămâne în economii şi vor genera presiuni inflaţioniste. Când Fed tipăreşte bani pentru a stimula economia SUA contribuie la slăbirea dolarului, contribuie la crearea unor baloane speculative. Este nevoie de politici ce au o viziune largă;
-
Oricât de mulţi bani ar fi tipăriţi, nu substituie reformele;
-
Trebuie făcută distincţie între bailout şi reforme. Salvările ajută, sunt ca o aspirină. Dar dacă ai tuberculoză, nu poţi să iei aspirină. Nu văd cum se vor rezolva problemele din Italia şi Spania doar tipărind bani;
-
Unii cred că aceste politici pot reduce creşterea economică, pentru că încetinesc restructurarea economiei;
-
Relaxarea cantitativă este un experiment care nu s-a mai încercat în trecut. Nu există studii. Până la criză nu era stabilit că funcţia de împrumutător de ultimă instanţă include şi guvernele. Cred că este un model oportunist. Este un experiment şi nu poţi să fii sigur de rezultate. Poţi să fii sigur că nu există beneficii fără costuri. Iar beneficiile sunt pe termen scurt;
-
Sunt îngrijorat de ratele scăzute ale dobânzilor pe termen lung. Ce tip de costuri vor apărea în timp; poate să apară încetinirea restructurării economiilor, generarea baloanelor speculative şi un potenţial de inflaţie. Nu este o certitudine;
-
Aceste politici nu se bazează pe o analiză detaliată a cauzelor şi efectelor pentru că nu au existat în trecut;
-
Băncile centrale pot să facă greşeli. Pot să fie prea restricitve sau prea relaxate. În SUA revenirea economiei a fost încetinită în anii '30 de politici economice greşite ca New Deal;
-
Trebuie identificate problemele care există în fiecare ţară. Dacă ai cheltuieli excesive trebuie să faci reforme fiscale;
-
Germania a arătat că reformele pot să funcţioneze. Dacă eşti în zona euro trebuie să te reformezi;
-
Pieţele financiare monitorizează ce fac guvernele. Pieţele financiare nu sunt stupide sau oarbe;
-
Nu cred că rădăcinile crizei financiar-bancare au fost îndepărtate;
-
Dacă reformele aplicate de unele ţări nu sunt suficiente şi datoriile publice sunt prea mari, randamentele pe pieţele financiare nu scad. Pentru a avea randamente scăzute trebuie să ne bazăm pe politici pentru a câştiga încrederea pieţelor şi a beneficia de efectele sistematice;
-
Grecia suferă de austeritate, tăieri de cheltuieli. În Grecia cele mai importante sunt reformele - reforme structurale, mai puţină birocraţie, privatizări, piaţa liberă - reforme care încă nu s-au făcut. Grecia a redus doar cheltuielile şi a majorat impozitele. Nu este suprinzător că economia Greciei tot scade ;
-
Grecia nu este un caz fără speranţă. Pot fi aplicate măsuri care pot rezolva problema Greciei ;
-
Există cercetări care arată că dacă impozitele sunt deja mari trebuie să te bazezi pe reducerea cheltuielilor curente, nu a investiţiilor, pentru că şansele ca procesul de consolidare fiscală să dureze sunt mai mari decât dacă ne bazăm pe creşterea impozitelor. Reducerea cheltuielilor curente nu este un lucru plăcut. Dar, dacă scazi cheltuielile curente, inclusiv salariile şi locurile de muncă din secotrul public nu numai că nu mai ai atâta tensiune fiscală, dar contribui şi la reducerea salariilor din sectorul privat, ceea ce duce la mai multă competitivitate. Salariile excesive contribuie la creşterea costurilor cu forţa de muncă. Dacă pierzi competitivitate, nu mai poţi creşte.