Microsoft: Nemţii vin să lucreze în România în IT

O parte din angajaţii germani renunţă la joburile din ţara natală şi vin să lucreze în corporaţiile româneşti, pentru că în România costul vieţii este mai redus, iar mediul de lucru este mai prietenos.

"Sunt germani care vin în România să lucreze pe salarii româneşti. În urmă cu două săptămâni, când am fost la Timişoara, am vorbit cu cel mai recent angajat al Microsoft de origine germană venit în România. Nu a mai lucrat niciodată în România, însă mi-a spus că aceasta este cea mai bună decizie de carieră pe care a luat-o în ultimii ani. L-am întrebat de ce şi mi-a spus că, într-adevăr, câştigă mai puţin decât acolo, dar şi cheltuieşte mai puţin, iar la finalul lunii economiseşte aceeaşi sumă de bani", povesteşte Vlad Bog, directorul de resurse umane al Microsoft România, companie care are peste 400 de angajaţi pe plan local.

Motivul pentru care vin germanii în România este, spune directorul de HR, că românii sunt extrem de prietenoşi - "mai prietenoşi cu el, neamţ fiind, decât erau colegii lui din Germania", că magazinele şi restaurantele sunt deschise tot timpul, iar calitatea locuin­ţelor în care stau le place foarte tare. "Sigur, i-ar plăcea să avem clădiri mai frumos vopsite pe afară. România i se pare fascinantă în ceea ce priveşte oportunităţile de carieră - pentru că una este să lucrezi într-o organizaţie cu 200 de oameni faţă de una cu 2.000 de angajaţi -, îi place mult atmosfera familiară din companie şi chiar a recomandat mai multor foşti colegi de-ai săi să vină încoace să lucreze", a mai spus Bog.

Industria locală de IT a cunoscut o creştere spectaculoasă în anii de criză, fiind singurul sector în care au crescut semnificativ atât salariile, cât şi numărul de angajaţi. Astfel, numărul de angajaţi din sectorul IT a ajuns în prezent la peste 33.000 de persoane (cu 46% mai mult decât în 2008), în timp ce salariile angajaţilor din acest sector au crescut exponenţial, cu peste 60% în aceeaşi perioadă, salariul mediu net în IT ajungând la peste 800 de euro.

Acesta este unul dintre puţinele sectoare care au crescut în criză, deşi economia românească a traversat o perioadă extrem de dificilă, în care angajatorii au dat afară peste 600.000 de angajaţi, au tăiat salarii şi s-au confruntat cu o scădere drastică a consumului (peste 20% în ultimii trei ani). În paralel, economia Germaniei a avut o creştere constantă în perioada crizei, însă în ultimul an ritmul de creştere al acesteia a încetinit, iar analiştii estimează chiar că aceasta se va contracta spre finalul acestui an.

Dacă la începuturile capitalismului în România multinaţionalele trimiteau expaţi în România ca să implementeze politicile compani ilor pe plan local, iar executivii străini vedeau venirea în România drept o "pedeapsă", situaţia s-a schimbat semnificativ în ultimii ani: mulţi manageri expaţi s-au stabilit cu familiile în România, iar acum trendul se extinde şi în rândul poziţiilor de specialişti sau middle manageri. În plus, dacă iniţial expaţii cereau şi sporuri precum cele de "ţară de lumea a treia", în prezent se mulţumesc cu pachete locale.

"Niciunul dintre angajaţii străini ai Microsoft nu este manager. Avem 15- 20 de angajaţi germani, olandezi, suedezi, francezi sau marocani care au venit pe poziţii de ingineri, iar cei mai mulţi sunt germani. Ei nu vin ca expaţi, cu contracte de delegare, ci vin pe contracte de muncă locale. E un fenomen nemaipomenit", explică Florin Gramă, Head of Customer Service & Support, Group Manager Central Europe şi Cluster Lead Office EMEA în cadrul Microsoft România.

În România, un inginer software poate ajunge la un salariu de 2.000- 3.000 de euro net pe lună, în timp ce în Germania salariile pentru această poziţie sunt cuprinse între 2.500 şi pot ajunge la 5.000 de euro pe lună, potrivit datelor din piaţă. Însă în timp ce chiria pentru un apartament de două camere ajunge în România la 300 de euro pe lună, în Germania chiriile sunt mai scumpe, de minimum 600 de euro pe lună.

Una dintre politicile de recrutare ale Microsoft România, subsidiara locală a celui mai mare dezvoltator de software din lume, este să angajeze şi ingineri străini, care să asiste managerii şi recruiterii în interviurile de angajare, pentru a le verifica nivelul de cunoaştere a limbii străine de către angajaţii români.

"Majoritatea interviurilor de limbă străină se dau cu nativi, care ne spun la final dacă acei candidaţi care vin la interviu vor avea capacitatea să înveţe o limbă străină la nivelul la care se cere în Microsoft într-un interval de timp foarte scurt. E din ce în ce mai greu să găsim candidaţi care să aibă şi abilităţi tehnice, dar şi de limbă străină. Sunt foarte mulţi oameni, mai ales în zona Timişoarei, care au cunoştinţe reziduale de limba germană, au o bază foarte bună, dar neutilizată", a mai spus Vlad Bog, directorul de resurse umane al Microsoft.

Gramă spune că şi românii care lucrează la centrele Microsoft din străinătate, cum este cel de cercetare de la Redmond (SUA) încep să se reîntoarcă în ţară, iar dorinţa angajaţilor români de a pleca la centrele din străinătate ale companiei este din ce în ce mai redusă.

"Angajaţii români nu mai au niciun motiv serios să plece, pentru că impactul muncii lor este mai mare dacă lucrează de aici. S-ar putea să îşi mai dorească să se ducă în străinătate pentru a avea ceva ce n-au avut, să vadă şi o altă perspectivă. Însă avem oameni care se repatriază după ce au lucrat timp de 12-14 ani în Redmond, oameni care au cetăţenie americană şi chiar au votat la alegerile prezidenţiale din SUA", mai spune Gramă, care la rândul său a fost "repatriat" de Microsoft după ce în ultimii ani a avut poziţii regionale în cadrul Siemens, unde a lucrat la sediul din Anglia al companiei.

De altfel, Microsoft este o companie cunoscută pentru faptul că are mai mulţi angajaţi români care lucrează în străinătate decât are pe plan local. Anul trecut, spre exemplu, un număr de aproximativ 620- 630 de români lucrau la centrele companiei din străinătate, cei mai mulţi (peste 500) fiind angajaţi în SUA.

În prezent în cadrul Microsoft România, există trei organizaţii, două în Bucureşti (una care se ocupă de partea de vânzări şi marketing şi una de suport tehnic - GTSC) şi una în Timişoara. Compania a raportat anul trecut afaceri de aproape 32 de milioane de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului de Finanţe.