Scăderea preţului aluminiului şi scumpirea energiei au tras în jos cu 65% profitul Alro la nouă luni

Alro Slatina (ALR), singurul producător de aluminiu din România, a raportat la nouă luni afaceri de 1,58 mld. lei (356 mil. euro), în scădere cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acţiunile Alro au pierdut 47% de la începutul anului, având una dintre cele mai mari corecţii de pe bursă. Rezultatele Alro Slatina au intrat în declin în acest an, după doi ani de creşteri puternice (2010 şi 2011). Scăderea preţului aluminiului pe pieţele internaţionale, ca urmare a prognozelor modeste privind evoluţia economiei mondiale, a tras în jos vânzările companiei. Pe de altă parte, costurile au crescut, în special cele cu energia, din cauza secetei şi a renegocierii contractului cu Hidroelectrica.

Cumulul de factori negativi a determinat scă­derea cu 65% a profitului Alro la nouă luni, la 79 mil. lei (17,8 mil. euro), de la 222 mil. lei în aceeaşi perioadă a lui 2011. Rezultatul este chiar mai slab decât în primele nouă luni din 2009, când a fost atins apogeul crizei. "Rezultatele financiare pentru primele nouă luni au fost afectate de deteriorarea pieţei interna­ţionale a aluminiului, ceea ce a condus la scă­derea comenzilor şi a preţurilor", a declarat Marian Năs­tase, vicepreşedintele Consiliului de Adminis­tra­ţie al Alro.

Preţul mediu al aluminiului pe bursa de la Londra a fost de circa 2.000 de dolari pe tonă în primele nouă luni din 2012, faţă de 2.500 de dolari pe tonă în aceeaşi pe­rioadă a lui 2011, potrivit statisticilor. În acest con­text, Alro şi-a redus producţia de aluminiu primar cu circa 6,3%, la 187.000 de tone, dar şi-a crescut pro­ducţia de aluminiu procesat (cu valoare adăugată mai mare) cu 17%, la 48.700 de tone.

Costurile cu materia primă s-au redus cam în acelaşi ritm cu producţia, deoarece Alro controlează lanţul de aprovizionare, deţinând producătorul de alu­mină Alum Tulcea care are propriile mine de bauxită în Sierra Leone. În schimb, cheltuie­lile cu ener­gia au crescut cu 28%, ajun­gând la o pon­de­re de aproape 40% din cifra de afaceri. Din cauza secetei şi a situa­ţiei de forţă ma­joră Hidroelectrica şi-a redus livrările către clien­ţi, iar pentru o perioadă din prima ju­ma­tate a anului 2012, Alro a cumpărat o can­ti­ta­te semnificativă de energie de pe PZU (Piaţa Zilei Urmă­toare) şi de pe Piaţa de Echilibrare, ceea ce im­plică în ge­ne­ral costuri mai mari. De asemenea, Alro s-a con­frun­tat cu declararea insolvenţei din partea principalului său furnizor de energie, Hidroelec­tri­ca.

În acest con­text cele două părţi au negociat clau­zele contrac­tuale şi au ajuns la un acord pentru 3 TWh/an de energie verde, până în 2018, utilizând o nouă for­mulă de preţ. No­ul preţ pe care Alro îl va plăti pro­du­cătorului de energie este cu­prins între 180 şi 220 de lei pe MWh, faţă de un preţ mediu de circa 130 de lei pe MWh în 2011.

Alro a avut de plătit şi o diferenţă pentru energia cumpărată de la Hidroelectrica în primul semestru, la vechiul preţ.

Alro este cel mai mare condumator de energie din România, iar contractul cu Hidroelectrica i-a permis să raporteze profituri de 2 miliarde de lei de la privatizare din care acţionarii ruşi au încasat dividende de aproape 1,5 mld. lei.

Omul de afaceri rus Vitali au preluat controlul Alro în 2002, când au luat un pachet de 10% de la stat pentru circa 11,5 mil. dolari. El mai deţinea anterior circa 40% din acţiuni, cumpărate de pe bursă, iar ulterior şi-a majorat participaţia prin majorări de capital, diluând participaţia statului. Privatizarea Alro este una dintre cele mai controversate derulate după Revoluţie, deoarece statul a încasat foarte puţin din vânzarea uneia dintre cele mai profitabile companii. Un rol cheie în această privatizare l-a avut şi achiziţia de către ruşi a Conef de la SIF Banat-Crişana. Conef deţinea participaţii semnificative la principalele companii româneşti din industria metalelor neferoase.

Preţul acţiunilor Alro este în prezent de circa cinci ori mai mare decât în urmă cu zece ani, când ruşii au preluat controlul. De la începutul anului, însă, preţul acţiunilor Alro a scăzut cu 47%, având una dintre cele mai slabe evoluţii de pe bursă. Compania mai valorează în prezent pe bursă circa 1,22 mld. lei (268 mil. euro).