Continental: Următorul pas în auto sunt maşinile care se conduc singure, iar inginerii români deja lucrează la acest concept

Germanii au investit 20 de milioane de euro la Timişoara în extinderea unui centru de cercetare în care lucrează deja 2.000 de tehnicieni şi vor mai fi angajaţi în viitorul apropiat 400 de ingineri.

Centrul tehnologic de cercetare şi dezvoltare al Continental din România, cel de-al treilea ca importanţă pentru con­cer­nul german producător de com­ponente auto, coordonează unele din­tre cele mai avansate proiecte din punct de vedere tehnologic din industrie, care ulte­rior vor duce la crearea automobilului "auto­nom", care se va conduce singur, fără intervenţia şoferului.

"Următorul pas în automotive îl repre­zin­tă o mai mare interdependenţă şi o mai mare colaborare între sisteme. Partea care se dezvoltă cel mai mult acum este condusul parţial automat. Avem deja siste­me care per­mit avertizarea în momen­tul în care este pă­răsită banda fără sem­nali­zare sau tem­po­mat adaptiv care păstrează dis­tan­ţa faţă de ma­şina din faţă. Toate aces­te sisteme au rolul de a ne pregăti pentru urmă­torul pas: automobilul care se poate con­duce singur. Şi, desigur, sunt ingineri ro­mâni care lucrea­ză deja la aceste con­cepte. România joacă acum un rol foarte im­portant pentru grupul Continental", a de­clarat Helmut Matschi, membru în consiliul de administraţie al Con­tinental AG Germa­nia, responsabil pen­tru componentele de interior.

În acest context, Continental a investit peste 20 de milioane de euro în extinderea centrului de cercetare din Timişoara, unde a fost realizată o nouă clădire de 30.000 de metri pătraţi în care lucrează acum peste 2.000 de ingineri, număr care va urca în viitorul apropiat până la 2.400.

Extinderea centrului Continental vine la aproape doi ani de când şi francezii de la Renault au deschis un centru de teste la Titu şi au extins centrul Renault Technologie Roumanie cu investiţii de peste 400 mil. euro. Diferenţa dintre cele două proiecte este reprezentantă de faptul că RTR se con­cen­trează pe proiectarea de automobile în special pe platforma low-cost a Logan, în timp ce Continental dezvoltă la Timişoara com­ponente de înaltă tehnologie care ajung pe maşini precum Mercedes-Benz SLS (care costă peste 200.000 de euro) sau Bentley.

"În România lucrăm la componente pentru automobile hibrid. Producem ele­mente electronice pentru transmisii care nu mai sunt realizate din plastic, ci din cera­mică, pentru a rezista mai bine tem­pera­turilor înalte. Producem noile gene­raţii ale head-up display sau chei bi-direc­ţionale care permit inclusiv verifica­rea presiunii în roţi de la distanţă. Producem senzori şi ca­me­re care permit oprirea maşinii în cazul în care se detectează un pieton. Producem acest sistem atât pentru Volvo, cât şi pentru Volkswagen. Mai dezvoltăm pedala de acceleraţie cu force-feedback care încă nu este pe piaţă. Din software se poate controla ca pedala să fie mai tare în modul eco sau dacă detectează un accident imi­nent", a spus Christian von Albrichsfeld, di­rec­tor general al Continen­tal Automotive România şi manager pen­tru cercetare şi dezvoltare pe România.

Continental a investit în România în total peste 575 de milioane de euro, cea mai nouă investiţie fiind cea de 20 de milioane de euro în centrul de cercetare şi dezvoltare.

De ce investesc nemţii în România?

"Pentru că produsele noastre trăiesc din ino­vaţii. Iar acesta este motivul pentru care in­vestim atât de mult în cercetare. Pe de-o par­te aici sunt dezvoltate aplicaţii software, iar pe de alta cercetare cu privire la ce va intra în producţie în următorii cinci-zece ani", a spus Matschi. El afirmă că referitor la "strategia Continental cu pri­vire la inte­rior avem deja toate ele­mentele în centrul de la Timişoara. Vom investi mult atât în cer­cetare şi dezvoltare cât şi în producţia din Ro­mânia, atât la Sibiu cât şi Timişoara", a spus membrul în consiliul de administraţie al Continental AG.

Continental va angaja până la finalul anului peste 1.000 de oameni, iar în total grupul german va încheia 2012 cu peste 11.500 de salariaţi.

"Noi avem în România nu doar pro­duc­ţie, ci şi un foarte mare departa­ment de cer­cetare şi dezvoltare, creat aici tocmai da­­to­rită inginerilor bine pregătiţi. Noi sun­tem prezenţi în oraşele unde sunt uni­­ver­si­tăţi politehnice foarte bune, precum Timi­şoa­ra, Iaşi sau Sibiu. Desigur, noi cola­borăm mult cu universităţile. Spre exem­plu, am investit peste jumătate de milion de euro în Universitatea Politehnică din Timi­şoara în diferite laboratoare pen­tru ca stu­den­ţii să poată practica în condiţii mai bune", a spus Christian von Albrichsfeld.

În afară de investiţia în noul centru R&D, Continental a mai alocat la Timişoa­ra alte şase milioane de euro pentru extin­derea fabricii de componente electronice.

Printre proiectele Continental Româ­nia se numără sistemele multimedia şi navigaţie de la grupul Volkswagen - atât computerul de bord MMI (MultiMedia Interface) al Audi, cât şi cele de pe mo­delele Volks­wagen şi chiar Bentley.

"Dezvoltarea componentelor prezenta­te este realizată în România. Spre exem­plu, pentru sistemele de navigaţie dezvol­tarea software este realizată în România, iar partea hardware este devoltată în Ger­mania. În partea de software este însă cea mai multă muncă deoarece pentru fiecare ţară în parte există software personalizat, in­clusiv în funcţie de limbă", a spus Christian von Albrichsfeld.

Continental mai produce în România indicatoare de bord, display-uri secundare şi unităţi de control pentru caroserie (sisteme care includ închiderea centra­lizată şi siste­mul de recunoaştere a chipului din cheia de con­tact), frâne electronice de parcare, uni­tăţile de control pentru airbaguri. Compo­nen­tele sunt livrate către cel puţin 15 grupuri auto la nivel mondial.

Au plecat de la zece oameni în trei birouri

Continental are în România cel de-al treilea centru tehnologic ca mărime din cadrul grupului, în condiţiile în care primele două sunt în Germania.

Activitatea în România a început în urmă cu mai bine de un deceniu, cu doar zece oameni care lucrau în două-trei biro­uri. În timp, activitatea a crescut pe măsură ce businessul s-a dezvoltat. "Am venit aici pentru că am găsit oameni bine pregătiţi, cărora a fost nevoie doar să le arătăm partea practică. Sunt studenţi deschişi, pregătiţi să înveţe, sunt interculturali, vor să lucreze cu toată lumea şi au competenţe lingvistice foarte bune. Avem un centru de IT de limbă ger­mană care deserveşte toate centrele din Ger­mania", a declarat Christian von Albrichsfeld.

Pentru România criza a avut efecte diferite, în opinia şefului Continental. "Când am venit aici, la începutul anului 2009, am realizat că există o piaţă a forţei de muncă supraîncălzită, la fel ca şi piaţa imobiliară. Preţurile imobilelor erau mult prea mari pentru o ţară precum România. Totul aici devenise mult prea scump şi acest lucru automat determina ca tot mai puţine companii să vină aici pentru că totul costa foarte mult. Criza a redus toate aceste costuri până la un nivel care face România să fie din nou atractivă pentru investitori. Dar pentru oameni criza nu a fost bună deloc", a spus Christian von Albrichsfeld.

Salariul mediu pentru un inginer în Ro­mâ­nia este de aproximativ 1.000 - 1.500 de euro, în timp ce în Germania este de trei-patru mii de euro. Cu toate acestea, salariile ascund şi o diferenţă de eficienţă între România şi Germania, în opinia şefului Continental.

"Aceste salarii medii oferă un in­dicator despre costuri, dar mai trebuie luată în calcul şi eficienţa acestora. Nu spu­nem că inginerii de aici nu sunt eficienţi, dar ne referim la eficienţa per total. Eficienţa de a lucra cu cei din Germania, cu clienţii, dar şi eficienţa conexiunilor. Spre exemplu, dacă sunt în Frankfurt pot lua imediat avionul spre SUA, însă dacă sunt în România întâi trebuie să ajung la Frankfurt şi abia după aceea în America. Din astfel de motive aici nu avem aceeaşi eficienţă ca în Germania. Dar să socotim exact cu cât sunt mai eficienţi unii decât alţii este greu de spus", a conchis Christian von Albrichsfeld.