BNR crede într-o creştere economică de circa 2% în 2013. Oamenii de afaceri străini sunt sceptici

România ar putea înregistra anul viitor o creştere economică de 2% sau chiar mai mare, dacă se va îmbunătăţi gradul de atragere a fondurilor europene, inflaţia va reveni în a doua jumătate a anului în intervalul ţintit de BNR, deficitul de cont curent va rămâne sub 4% din PIB, iar deficitul bugetar va fi ajustat în continuare, consideră Valentin Lazea, econo mistul-şef al BNR.

El a fost prezent ieri la o dezbatere cu tema "România: perspective economice în 2013" la care au participat reprezentanţii Camerelor de comerţ franceză, britanică, olandeză, elveţi ană şi italiană.

"Credem că în 2013 creşterea economică va fi în jur de 2%, dar aceasta depinde de capacitatea de a atrage fonduri europene. Cu o absorbţie bună a fondurilor europene, România ar putea avea chiar o creştere economică de peste 3%. Depinde şi de cum va evolua agricultura. Sperăm să fie un an normal, mai bun ca 2012. În acest an creşterea economică ar putea să fie de 0,5%. Depinde şi de performanţa din ultimul trimestru al anului", a spus Lazea.

Raymond Breden, preşedintele executiv al Camerei de Comerţ Britanice în România, s-a declarat sceptic că în 2013 se va înregistra o creştere economică de 2% şi o îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene.

La rândul lui, Jacques Reber, preşedintele Camerei de Comerţ Elveţia-România, a spus că 2012 a fost un an dificil şi la fel va fi şi 2013. "Nu văd semnale care să indice o ameliorare. Este urgent să fie absorbite fonduri europene. Va fi greu să atragem investiţii străine. România nu va reuşi singură într-un mediu european care este dificil. Există totuşi potenţial pentru România. Trebuie să fie valorificat", a spus Reber. Şi analiştii financiari au devenit mai pesimişti şi anticipează o creştere economică de doar 1,2% anul viitor, la jumătate faţă de estimarea FMI.

Bruno Roche, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România, a amintit că principala problemă a României este legată de absorbţia slabă a fondurilor europene.

"Ţări ca Polonia sau Slovacia au reuşit să absoarbă multe fonduri europene. Trebuie să existe şi voinţă politică şi voinţă de implementare a proiectelor. Trebuie să se treacă dincolo de labirintul administrativ."

În opinia economistului-şef al BNR, ineficienţa atragerii fondurilor europene are trei cauze: îm părţirea programelor cu fonduri UE şi a responsabilităţilor pe mai multe ministere, existenţa unor proiecte nebancabile, precum şi nerespectarea regulilor europene şi mentalitatea românească de a căuta căi ocolitoare pentru soluţionarea problemelor.

Reprezentanţii oamenilor de afaceri de la camerele de comerţ consideră că evoluţia economiei va depinde atât de situaţia din zona euro, cât şi de politica guvernamentală ce va fi implementată după alegeri şi şi-au exprimat speranţa să nu se repete "jocurile politice" de pe parcursul acestui an.

"Vrem stabilitate. Sper să nu se schimbe foarte multe lucruri după alegeri. Cota unică a fost o poveste de succes. Nu ar trebui schimbate lucrurile bune. Şi sper să nu se repete jocul politic văzut ultima oară", a declarat Jan Glas, membru în consiliul de administraţie al Camerei de Comerţ Olanda-România.

Guglielmo Frinzi, preşedintele Camerei de Comerţ Italiană pentru România, a amintit că investitorii stau "în stand-by" pentru că nu ştiu ce se va întâmpla după alegeri. El consideră că promisiunile electorale rămân doar promisiuni, situaţia actuală nepermiţând niciunui guvern să scadă taxarea.

"Este cineva aici care crede că România se va schimba după alegeri? În cel mai bun caz partidele politice nu o să împiedice creşterea economică. În cel mai rău caz o să încetinească dezvoltarea economiei. Uneori politica schim bă imaginea României în ochii investitorilor străini", a spus Breden.

La rândul lui, Bruno Roche a arătat că este necesară stabilitate la nivelul administraţiei şi o decuplare de politic.

Cum rămâne cu aderarea la zona euro

Pentru economia României nu este esen ţială trecerea la euro, mai importantă fiind stabilitatea cursului de schimb, în opinia lui Breden.

El a amintit că politicul a făcut rău economiei în acest an, pe canalul deprecierii leului.

Şi Guglielmo Frinzi a arătat că pentru România nu este oportună adoptarea euro şi este mai bine să rămână deocamdată în afara zonei euro, având în vedere instabilitatea şi necesitatea reformării zonei euro.

Concluzia a fost că România ar trebui să treacă la euro atunci când este pregătită şi după reformarea zonei euro.