Cosmeticele Ivatherm, Gerovital şi Elmiplant au luat drumul Japoniei, Taiwanului şi Egiptului

Autor: Cristina Roşca 29.11.2012

Cu apă termală de la Herculane, însă "made in" France, der­matocosmeticele româneşti Ivatherm se găsesc pe raf­turile a circa 1.000 de farmacii de pe piaţa locală. Începând cu acest an ele au luat şi drumul Ucrainei, Egiptului şi Taiwanului. Mai mult, planurile pe termen lung vizează o pondere a exporturilor de peste 50% din totalul businessului. Aceleaşi planuri se găsesc şi pe lista Farmec, cel mai vechi producător local de produse cosmetice.

"Faptul că am fost brand românesc cred că ne-a ajutat la început pentru că lumea a încercat din curiozitate. După prima experienţă ne-au adoptat ca brand. Mai mult, apa termală de la Herculane era cunoscută ca benefică pentru piele şi nu numai", spune Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea companiei Ivatherm.

Cum a început?

Povestea Ivatherm, singurul jucător român de pe piaţa dermatocosmeticelor, începe în 2005, când Rucsandra Hurezeanu a simţit nevoia să îşi construiască propria afacere după un deceniu în domeniul farma. A terminat Facultatea de Medicină şi imediat după s-a angajat în domeniul farma. Ea recunoaşte că a avut însă un exemplu pe care să îl urmeze, pe cel al mamei sale, care la începutul anilor '90 şi-a deschis prima farmacie privată. Apoi businessul s-a extins şi în distribuţie şi producţie. Tot mama a fost cea care a sprijinit-o financiar să pornească la drum.

A început prin a studia proprietăţile apei termale de la Herculane, cea mai veche staţiune balneară din Europa, potrivit celei care deţine businessul Ivatherm. A mers în Franţa, unde a contractat o echipă de cercetători care să studieze apa de la Herculane. "Pentru business este im­portant că producem în Franţa deoarece industria locală nu are aceeaşi expertiză. În Franţa există câteva sute de producători care nu realizează neapărat produse în nume propriu, ci şi pentru alte companii." Producţia de cosmetice în Franţa este evaluată la 15 mld. euro, faţă de mai puţin de un miliard de euro în România.

Apa termală folosită de Ivatherm provine dintr-un izvor termosalin cu debit foarte mare. Apa vine de la 2.000 de metri adâncime şi când ajunge la suprafaţă are 45 de grade, astfel este aproape sterilă. Mai mult, îşi păstrează compoziţia şi nu se alterează prin transport.

A prins gustul exporturilor

Începând cu acest an compania a început să şi exporte în state precum Ucraina, Egipt şi Taiwan. "Mai mult, purtăm discuţii şi cu alte pieţe şi primim în permanenţă oferte din toate colţurile lumii. Cei interesaţi ne-au găsit la o căutare pe internet în contextul în care brandurile de dermatocosmetice sunt tot mai căutate, în lume existând doar 8-10 astfel de branduri."

În acest context, Rucsandra Hurezeanu spune că este posibil ca în 5-10 ani ponderea exporturilor să depăşească 50% din totalul businessului. "Depinde de unde vom exporta. Am decis să ieşim şi pe alte pieţe pentru că piaţa de dermatocosmetice din România este mică, fiind evaluată la doar 20 de milioane de euro."

De asemenea, produsele Gerovital şi Elmiplant se găsesc de ceva timp pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din Europa, Asia şi Africa aşezate lângă cremele şi demachiantele giganţilor mon­diali care investesc în promovare sume ce se pot apropia de valoarea întregii pieţe de cosmetice din România. În România brandurile Gerovital sau Elmiplant sunt printre cele mai vechi, având în spate o istorie de zeci de ani. Farmec a făcut primele exporturi în urmă cu circa 40 de ani, către state precum Japonia, Spania şi Dubai. La momentul acela compania Farmec era condusă de tatăl lui Mircea Turdean - actualul director general, care avea prieteni în fiecare dintre cele trei ţări. Astfel, primele vânzări în afara ţării au fost realizate către prietenii tatălui său din Japonia, Spania şi Dubai.

Producătorul de cosmetice Farmec Cluj-Napoca mizează şi în prezent pe exporturi, ponderea acestora în cifra de afaceri urmând a ajunge la 50% în următorii zece ani, faţă de 10% în pre­zent.

Pariurile producătorului de cos­metice pentru anul acesta sunt Ucraina şi Polonia, după ce anul trecut a mizat pe Ungaria şi Republica Moldova.