Evadaţi din rezervaţia naturală a artei/ de Remus Andrei Ion

Decembrie a devenit luna florilor. Neaşteptat poate, Anemonele nu mai sunt doar ale lui Luchian. Dimitrie Berea le-a aşezat într-o lumină nouă, mai puţin realistă, dar într-o cromatică de roşu şi verde decupată cu pensula şi cuţitul. Macii lui Iosif Steurer joacă... dublu. Florile sunt pictate odată într-o lumină mai veselă, matinală, macii par mai proaspeţi şi au forme vioaie de un roşu aprins care contrastează cu un fundal deschis. Dar macii la amurg, prinşi de primele vibraţii ale înserării, în faţa unui fundal cenuşiu, spun altfel povestea lor de flori timpurii şi cu ascunse proprietăţi halucinogene. Cele două tablouri stau în aceeaşi licitaţie alături, dar nu prea ar face pereche în aceeaşi colecţie.

Şi Ion Musceleanu are flori în dublu exemplar în aceeaşi licitaţie. Picturile au fost lucrate în perioade diferite, fie în culori tari, vibrante, fie în nuanţele luminate care au liniştit şi esenţializat furia coloristică unică a artistului.

Ciucurencu a compus o natură statică cu Garoafe şi căni. Elena Popeea a pictat o cană cu Lalele sălbatice, Dudu Alexandrescu Milcoveanu a adunat Bujori într-un vas albastru, Trandafirii albi i-au plăcut lui Theodor Cateliu, iar Niculina Delavrancea a pus în geam o cană cu Flori de gradină. Bujori, roze, a desenat şi Gheorghe Teodorescu Romanaţi în pastel, iar în licitaţie apar alături de o acuarelă cu Petunii a lui Jean Cheller, marea descoperire a sfârşitului anilor '90 pe piaţa de artă. O imagine colaj, cu Flori de câmp, a imaginat Sorin Ionescu iar Leon Biju a aşezat şi o icoană într-o compoziţie cu crizanteme într-o vază de un albastru strident…

Artmark se promovează direct: peste 30% dintre loturile licitate au preţul de pornire sub 500 şi 1.000 de euro, peste 30% dintre lucrări - un preţ de pornire cuprins între 1.000 - 3.000 de euro şi aproximativ 20% dintre loturi - preţul de pornire cuprins între 3.000 -10.000 de euro. Dar îşi fac loc în colecţia viitoarei licitaţii flori, mai precis lalale pictate de Pallady şi Flori roşii de clematis într-o compoziţie de detaliu aproape semnată Tonitza.

Florile lui decembrie nu le-am fi văzut dacă nu apăreau în licitaţii. Rămâneau aproape anonime în colecţiile particulare de unde au început scurta excursie pe piaţa de artă. Aceasta este şi mare menire a pieţei: dincolo de câştigurile vânate de comercianţi sau speculanţi, negustorimea face arta să circule, să iasă din rezervaţia naturală în care este monumentalizată arta de muzeu. Arta evadează după o reţetă numai de ea ştiută. Din colecţii în alte colecţii şi uneori chiar din muzee. Şi îi învaţă şi pe colecţionarii tineri să evadeze din banalul frumuseţii comune. Pentru că viaţa e dulce…

artalicitata.blogspot.com