Ipec a ajuns la 700 de angajaţi, un rulaj de 15 mil. euro şi trei vizite ale miliardarului de la IKEA în ultimii 20 de ani

Autor: Laurentiu Cotu 19.12.2012

Elena Covaciu împreună cu cei doi fii, Cristian şi Cosmin, a construit în ultimii 20 de ani o companie care a ajung la afaceri de 15 mil. euro şi peste 700 de angajaţi şi continuă să reziste şi să facă profit pe o piaţă a porţelanului greu încercată de criza financiară.

Afacerea a pornit în „garajul“ familiei Covaciu din Alba Iulia, cu un împrumut de un milion de lei şi un număr de şase angajaţi. Cum a început totul?

„La începutul anilor ’90 au apărut noi posibilităţi de afaceri, în contextul în care asistam la deschiderea economiei spre economia de piaţă. Astfel, totul a început ca o provocare, din dorinţa de a vedea în ce măsură ne puteam folosi capacităţile organizatorice şi tehnice“, îşi aminteşte Elena Covaciu, director general şi unul dintre proprietarii companiei Ipec.

Firma a fost înfiinţată ca o afacere de familie, bazată pe experienţa a două generaţii de lucrători în domeniul porţelanului şi a fost una dintre primele manufacturi de porţelan cu capital integral privat înfiinţate în ţară.

Ipec a fost premiată în această toamnă la Cluj în cadrul celei de-a cincea ediţii a evenimentului „Campioni în business“, susţinut de Ziarul Financiar în parteneriat cu fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR, cea mai mare bancă locală, firma de audit şi consultanţă PwC şi Fundaţia Triple Helix.

Asociaţii companiei Ipec sunt Elena Covaciu (absolventă a Facultăţii de Chimie din Cluj-Napoca) şi fiii acesteia: Cristian Covaciu (absolvent al Universităţii Tehnice Timişoara, asistent universitar la catedra de Cuptoare şi uscătoare în industria silicaţilor şi catedra Utilaje în industria silicaţilor) şi Cosmin Covaciu (absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea Automatizări şi Calculatoare).

A început cu bibelourile aflate „în vogă“

 

„Am demarat afacerea în anul 1991 cu un împrumut de 1 mil. lei de la Banca Agricolă, bani cu care am achiziţionat o baracă metalică pe care am amplasat-o în curtea casei. Alături de şase angajaţi am început, în condiţii improprii de lucru, producţia de bibelouri din porţelan, articole în vogă la acel moment. Astfel s-a născut ceea ce astăzi numim Ipec SA“, declară Covaciu.

Compania a pătruns pe o piaţa de desfacere „bună“, iar cerinţele fiind tot mai mari, a apărut oportunitatea creşteri afacerii. Primele cuptoare de ardere a porţelanului, de dimensiuni mici, au fost construite în regie proprie, chiar de către Cristian Covaciu.

„În condiţiile în care în acea perioadă mai existau în Alba Iulia încă vreo 20 de ateliere care aveau un obiect de activitate asemănător cu al nostru, am decis că viitorul Ipec este producţia de ceramică pentru menaj“, spune directorul general al Ipec.

Elena Covaciu îşi aminteşte că singura oportunitate pe piaţă pentru companie în anul 1994 era Fondul Româno-American de Investiţii, care acorda, spre deosebire de bănci, împrumuturi fără a cere nicio garanţie mobiliară, doar pe baza unui plan bun de afaceri şi a CV-urilor membrilor societăţii. Astfel, Ipec a obţinut primul million de dolari împrumut, cu rambursare în cinci ani.

„Acest împrumut a reprezentat saltul de la afacerea demarată în garajul familiei la un business serios, în care se putea vorbi de tehnologie avansată pentru acea perioadă. Mai mult, de la un an la altul afacerea s-a dezvoltat, astfel că în anul 1996 am demarat colaborarea cu IKEA“, îşi aminteşte Covaciu.

Aceasta a mai spus că, datorită planurilor de afaceri gândite şi puse în aplicare, Ipec a devenit în timp unul dintre cei mai mari furnizori de produse ceramice pentru concernul suedez IKEA.

„În cei 20 de ani de activitate, am fost vizitaţi de trei ori de către Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Prima vizită a fost făcută în anul 1999, a doua în anul 2005, iar a treia în 2009, astfel fiind vizibil interesul concernului suedez pentru produsele noastre. Fiecare dintre aceste vizite a reprezentat un moment important pentru afacerea noastră“, a precizat Covaciu.

 

Porţelan făcut cu 80 de roboţi

La începutul anilor 2000, Ipec avea deja două hale de producţie, însă pentru că cerinţele pieţei impuneau reducerea costurilor şi creşterea eficienţei, conducerea companiei a hotărât în anul 2006 că era momentul să construiască propria fabrică de pudră, investiţie de 600.000 de euro, care a dus la reducerea cu 22% a costurilor de producţie.

Mai mult, în anul 2010 compania şi-a dublat capacitatea de producţie printr-un program de eficienţă energetică în valoare de 3,5 mil. euro, finanţat de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).

Odată cu creşterea comenzilor, Ipec a făcut o altă investiţie în valoare de 8 mil. euro, constând în construirea a două noi fabrici.

Din totalul investiţiei, patru milioane de euro au fost accesaţi printr-un program de finanţare dezvoltat de Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri, restul banilor repezentând fondurile proprii ale companiei.

„Pentru a face faţă provocărilor tot mai mari ale pieţei, am hotărât să investim în tehnologii noi şi performante. De exemplu, dacă în anul 2005 în fabrică nu existau roboţi industriali, în luna octombrie 2006 aveam deja 18 roboţi, în martie 2007 fabrica lucra cu 36 de roboţi industriali, iar în prezent funcţionează 80 de roboţi utilizaţi în procesul de producţie. Pe lângă aceştia, am investit şi în utilaje noi cu o productivitate ridicată şi un consum mult mai mic de energie“, a precizat Covaciu.

Conducerea companiei spune că investiţiile în tehnologii noi au dus la scăderea costurilor de producţie cu 15%. Compania din Alba Iulia produce în momentul de faţă peste 30 de modele de farfurii, în câte cinci variante de culori, principalul client fiind concernul suedez IKEA.

Proprietarul Ipec nu a oferit informaţii despre volumul produselor fabricate pentru concernul IKEA sau despre valoarea vânzărilor.

În prezent, producătorul de articole de menaj din porţelan a accesat un alt proiect care va fi finanţat cu fonduri europene, în valoare totală de 8 mil. euro. Programul vizează creşterea capacităţilor de producţie şi jumătate din bani reprezintă fondurile europene. Proiectul a fost deja aprobat, urmând să fie semnat contractul de finanţare.

Acest proiect presupune deschiderea anul viitor a unei noi unităţi de producţie şi angajarea a încă 50 de oameni. Totodată, proiectul european va facilita deschiderea unei alte capacităţi de producţie, după anul 2014, astfel încât personalul companiei ar putea ajunge la 900 de angajaţi în următorii ani.

„Posibilitatea accesării fondurilor europene prin programe desfăşurate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi măsura reducerii impozitului pe profit la 16% sunt atuuri de care am profitat şi noi. Pe viitor aşteptăm din partea organismelor statului mai multe măsuri active prin care să fie sprijinit mediul de business“, afirmă directorul general al Ipec.

Planurile companiei pentru perioada următoare se îndreaptă şi spre cercetare, în condiţiile în care Ipec testează în prezent o tehnologie în vederea producerii cănilor prin „presare izostatică“.

 

Câştiguri de peste 1 mil. euro pe an

În ceea ce priveşte volumul afacerilor din acest an, acţionarii Ipec mizează pe o cifră de afaceri de circa 15 mil. euro. Anul trecut compania a realizat afaceri totale de 14,7 mil. euro (62,4 mil. lei), în creştere cu 35% faţă de 2010, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice. Totodată, câştigul net al companiei a urcat de la 1,1 mil. euro în 2010 la 1,5 mil. euro anul trecut, iar numărul mediu de angajaţi ai IPEC a ajuns în 2011 la 511 persoane, potrivit aceleiaşi surse.

„Sperăm ca în următoarea perioadă să se diminueze efectele crizei economice pe care o traversează întreaga lume şi să apară noi oportunităţi de afaceri. Dacă ar fi să o luăm de la început, tot acelaşi tip de afacere l-am demara, bineînţeles cu sprijin în continuare de la toţi partenerii noştri“. Întrebată dacă au fost momente când s-a gândit să vândă afacerea, Elena Covaciu a afirmat că nu.

„De-a lungul celor 20 de ani de activitate au fost şi perioade grele, dar nu ne-am gândit niciodată să vindem afacerea. Astfel, fiecare moment dificil l-am privit ca pe o nouă provocare şi am simţit că putem depăşi orice moment. Suntem mulţumiţi de faptul că am reuşit să dezvoltăm compania şi poate, în viitor, ne vom gândi şi la deschiderea unei noi fabrici în ţară.“