Victor Ponta şi-a anunţat programul de guvernare. Ce conţine şi ce şanse are să poată fi şi pus în practică

Programul de guvernare 2013 - 2016 cu care premierul desemnat Victor Ponta ar putea veni astăzi în faţa Parlamentului, dacă lucrurile nu trenează, dă de înţeles că viitorul Executiv va renunţa la austeritate ca singura politică de frânare a derapajelor, însă adaugă că îndreptarea greşelilor din guvernarea trecută va fi de lungă durată. Programul reaminteşte ceea ce, de altminteri, susţine şi în programul politc al USL: impozitele ar urma să scadă, dar nu acum, ci în decursul celor 4 ani de guvernare.

"Anii în care austeritatea a fost singura politică imple­mentată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată", arată programul de guvernare, un document de 130 de pagini publicat ieri de guvern.

Echipa guvernamentală şi programul de guvernare vor trece astăzi de votul Parlamentului. Cei 27 de miniştri vor depune în această seară jurământul la Palatul Cotroceni, iar mâine noul cabinet se va întruni în prima sa şedinţă.

Programul de guvernare, deşi plin de generalităţi, indică un optimism temperat.

Programul susţine că obiectivul său central este realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. "În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă a nivelului de trai al populaţiei."

Însă sunt puţine detalii legate de modul în care va fi dus la căpăt acest deziderat - de altfel, majoritatea programelor de guvernare conţin principii şi nu date.

Programul mai susţine că reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: "prudenţa macroeconomică şi responsa­bilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării. (...)"

Programul spune că România îşi va respecta ţinta principală a acordului preventiv cu finanţatorii internaţionali - reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural va fi redus de la 3% din PIB în 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. "Această reducere substanţială a defici­tului, chiar într-un an electoral, este o performanţă remarcabilă, care asigură credi­bilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern."

Documentul face un pronostic: "Nevoia de finanţare brută a României va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. (...) Aceasta înseamnă crearea de spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei şi fonduri mai mari pentru educatie, sănătate, agricultură, infrastructură etc". De asemenea, documentul susţine că încrederea investito­rilor de pe pieţele internaţionale este mai mare acum decât la preluarea primului man­dat al guvernării USL, în mai: "Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% com­parativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut în prezent cu circa 40 puncte de bază faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 30 puncte de bază faţă de cel al Croaţiei".

Schimbări în plan fiscal: TVA Şi CAS mai mici şi extinderea bazei de impozitare. Dar nu acum

Programul de guvernare pentru următorii patru ani urmăreşte diminuarea TVA şi a CAS, extinderea bazei de impozitare, creşterea colectării veniturilor şi reducerea evaziunii fiscale. Coaliţia USL recunoaşte că austeritatea bugetară nu este "cheia", în absenţa politicilor care să faciliteze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Ce planuri îşi face Guvernul:

• TVA va reveni la nivelul de 19%.
• Menţinerea plafonului de 16% şi introducerea, pe parcursul mandatului, a impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
• Reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%; 15% va rămâne la aceştia pentru dezvoltare. Măsura va fi valabilă doar pentru producţie, şi nu pe lanţul de prelucrare. Se urmăreşte stimularea producătorilor interni şi reducerea evaziunii fiscale din agricultură.
• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori.
• Scutirea de la plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii locului de muncă încă un an).
• Reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale.
• Creşterea deductibilităţii cheltuielilor în cercetare şi dezvoltare de la 20% la 50%.
• Alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului.
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Creşterea plafonului de scutire de TVA la 65.000 euro pentru micii întreprinzători.
• Reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ.
• Aplicarea controlului financiar fiscal de fond doar o singură data la 3 ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului "o singură dată" pentru a elimina solicitările adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de alte instituţii.
• Implementarea programării bugetare multianuale pe proiecte şi programe, care va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficienţa cheltuielilor publice.
• Restructurarea instituţiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vamă) şi înfiinţarea unui consiliu de supraveghere şi audit format din experţi internaţionali din state membre UE, cu performanţe în domeniu.
• Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creşterea veniturilor impozabile ale contributorilor şi reducerea evaziunii fiscale. (Claudia Medrega)

Creştere economică şi deficit

Programul de guvernare este extrem de ambiţios pe ţintele macroeconomice şi mizează pe o creştere medie a economiei în următorii patru ani de 3%.

Miercuri, cu o zi înainte ca acest program să fie făcut public, premierul desemnat Victor Ponta anunţa că pentru bugetul pe anul 2013 este luată în calcul o creştere economică în jur de 2% din PIB, iar deficitul bugetar trebuie să scadă în continuare până la 1,8% - 1,7% din PIB (pe metoda cash).

Economiştii au anticipat însă, de-a lungul ultimelor luni, evoluţii mai modeste ale economiei - o creştere în medie de 1% în 2013.

Iată ţinetele macroeconomice ale Guvernului care va primi mâine votul de învestitură:

• Un ritm mediu anual de creştere economică de 3% în perioada 2013-2016.
• Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht (deficit bugetar de sub 3% din PIB şi deficit structural de sub 0,5% din PIB - n.n.).
• Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 şi menţinerea la acest nivel în 2015 şi 2016.
• Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht.
• Realizarea unei Strategii de management al datoriei publice după model polonez, transpusă prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei.
• Trecerea, odată cu bugetul anului 2014, la programare bugetară multianuală.
• Continuarea acordurilor cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) şi respectarea lor.
• Predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local în gestionarea finanţelor ţării. (ZF)

Fonduri nerambursabile: Deja vu: 6 mld. euro în economie din fonduri UE până la sfârşitul lui 2015?

Guvernul condus de Victor Ponta îşi asumă să aducă ritmul de absorbţie a fondurilor europene până la pragul minim de 50% în 2015, ceea ce înseamnă că oficialii executivului promit că vor aduce în economie în următorii doi ani circa 6 miliarde de euro din fondurile puse la dispoziţie de Bruxelles.

Acum rata de absorbţie este de 10% din fondurile structurale (1,9 mld. euro, din totalul de 20 mld. euro pentru programarea 2007-2013)

"Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, avem două obiective majore pentru anul 2013 şi anii următori: să folosim cât mai mult din fondurile existente până la sfârşitul anului 2015 - recuperând întârzierile acumulate în trecut; să pregătim, să negociem şi să implementăm mult mai bine fondurile aferente perioadei viitoare de programare 2014-2020 învăţând lecţiile trecutului".

Guvernul Ponta îşi propune şi să transforme Ministerul Fondurilor Europene într-o autoritate de management unică şi care să controleze centralizat întreg mecanismul de atragere în economie a banilor europeni. Propunerea a fost discutată şi în prealabil în condiţiile în care până în prezent Ministerul Afacerilor Europene (în viitor Ministerul Fondurilor Europene) avea doar un rol de coordonare şi nu un control direct asupra fluxurilor financiare pe axa Bucureşti-UE. (Gabriel Razi)

Infrastructură: Nicio ţintă asumată pentru programul de autostrăzi

Autostrăzile menţionate în programul de guvernare al Cabinetului Ponta II nu sunt o surpriză pentru nimeni, însă noul guvern nu şi-a asumat niciun număr de kilometri de autostrăzi ce ar urma să fie finalizaţi în mandatul pe care urmează să-l înceapă.

• Guvernul Ponta II vrea să finalizeze autostrăzile aflate în prezent în construcţie pe ruta Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a închide Coridorul IV paneuropean, dar intenţionează să termine şi Autostrada Transilvania, din care în acest moment sunt gata doar 52 de kilometri, potrivit programului de guvernare cu care premierul desemnat Victor Ponta va veni mâine în faţa Parlamentului pentru votul de învestitură.
• Guvernul vrea să înceapă lucrările şi la autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şi să construiască Coridorul IX paneuropean pe ruta Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani.
• De asemenea, în programul de guvernare sunt incluse şi demararea proiectului Autostrăzii Sudului pe ruta Bucureşti-Alexandria-Craiova-Dr.Tr. Severin-Timişoara şi finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă.
• Guvernul vrea să facă şi un drum expres (două benzi pe fiecare sens) care să treacă prin Focşani-Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa şi astfel să lege coridorul IX de transport (Bucureşti-Ploieşti-Focşani, Bacău-Paşcani) de autostrada A2, urmând să faciliteze traficul de persoane şi mărfuri către sudul şi nordul Europei. În acelaşi timp, va lega judeţul Tulcea de coridorul IX, asta se arată în programul de guvernare 2013-2016 la strategia în turism. (Andreea Neferu)

Energie: Demararea proiectelor de gaze de Şist Şi continuarea programului nuclear

Printre proiectele prioritare ale programului de guvernare Ponta în ceea ce priveşte sectorul energetic se numără demararea acţiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase, aşa cum sunt gazele de şist, reluarea ofertei pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi extinderea activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze din Marea Neagră.

Explorarea gazelor de şist este un subiect extrem de controversat la nivel european din cauza efectelor asupra mediului. În Europa, ţări precum Franţa pentru care presiunile consumului de energie nu sunt mari, au interzis exploatarea gazelor de şist din motive legate de protejarea mediului. Acelaşi lucru l-au făcut însă şi statele cărora Rusia le este "prieten", aşa cum este cazul Bulgariei. Marea Britanie a permis explorarea, sub control mai strict, dar n-a produs niciodată comercial.

În România, după învestire, în luna mai, guvernul condus de Ponta a impus un moratoriu pe extracţia de gaze de şist până la finalizarea studiilor europene privind impactul tehnologiei de extracţie, fracturarea hidraulică, asupra mediului.

Una dintre companiile cele mai interesate de exploatarea gazelor de şist româneşti este gigantul americal Chevron. (Roxana Petrescu)

Locuinţe: Programul Prima Casă, destinat achiziţiei de locuinţe cu credite garantate de stat, va suferi modificări

Conform programului de guvernare al noului cabinet, schema de stat prin care statul garantează creditele imobiliare destinate achiziţiilor de locuinţe va fi redenumit în Noua Casă şi va fi adresat doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi.

Programul Prima Casă a fost introdus în anul 2009 de guvernul condus pe atunci de premierul Emil Boc şi a fost destinat iniţial persoanelor care doreau să-şi cumpere o locuinţă, dar nu mai deţineau în proprietate alt imobil.

Ulterior, programul a fost extins şi la persoanele care aveau în proprietate o locuinţă, dar nu mai mare de 50 de metri pătraţi.

Solicitanţii creditului puteau acorda un avans de doar 5% din valoarea casei, faţă de 20-25% la celelalte credite ipotecare.

Suma cuprinsă în program nu putea fi mai mare de 60.000 de euro, pentru apartamentele din blocuri vechi, şi 70.000 de euro pentru apartamente noi.

În cadrul programului au fost acordate circa 70.000 de credite, cu o valoare cumulată de 3,8 miliarde de euro. ZF

Agricultură: Zero cifre, nimic concret şi texte din manuale fără nicio ţintă

Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti, dezvoltarea sistemului de irigaţii prin finalizarea canalului Siret-Bărăgan, stabilirea unor aşa-numite filiere de produs şi combaterea evaziuni fiscale sunt primele direcţii de acţiune pentru agricultură enunţate de programul de guvernare al cabinetului Ponta 2.

"În acest mandat ne propune să fructificăm potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale. Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural odată cu garantarea veniturilor agricultorilor", aşa explică pe scurt oficialii Guvernului planul lor de acţiune pentru următorii patru ani.

"Master planul" pe agricultură, structurat în 47 de puncte, enunţă pe scurt idei generale fără să îşi propună nicio ţintă concretă, niciun termen clar de finalizare a unui proiect, un buget de investiţii cert într-un domeniu sau un obiectiv clar precum echilibrarea balanţei de comerţ exterior cu produse alimentare sau majorarea cu un anumit procent a exporturilor de grâu sau porumb.

Programul enunţat de cabinetul Ponta 2 pune în prim-plan "dosare" nerezolvate de 20 de ani precum reviziuirea sistemului de impozitare, combaterea evaziunii fiscale sau dezvoltarea "sectorului de producere a fructelor". (Gabriel Razi)

Turism: Scutiri de impozite pentru cei care investesc, impozite prohibitive pentru cei care lasă hotelurile în paragină

În planul de guvernare se arată că în principalele zone turistice din ţară (fără a fi nominalizate), se va dezvolta o reţea de centre de informare turistică.

Sunt propuse şi măsuri fiscale pentru stimularea turismului românesc, precum scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru cei care investesc în hoteluri, spa, agrement, restaurante, precum şi în parcuri tematice, de distracţie şi echitaţie.

Mai mult, cei care investesc în turismul balnear vor fi scutiţi de impozitul pe profit timp de cinci ani.

Vor fi scutiţi de impozitul pe profitul reinvestit şi companiile care investesc în îmbunătăţirea structurii de cazare, alimentaţie publică, agrement, porturi turistice şi parcuri de distracţie.

Pe de altă parte, taxele şi impozitele vor creşte de zece ori pentru structurile hoteliere privatizate şi nefolosite sau vor fi răscumpărate de către stat, modernizate şi reprivatizate. (Mirabela Tiron)

Sănătate: Subvenţionarea chiriilor pentru medicii rezidenţi, garantarea creditelor de către stat pentru spitale private şi subvenţionarea parţială a dobânzii

În domeniul sănătăţii, programul de guvernare prevede, printre altele, două pachete de servicii (unu de bază pentru asiguraţi şi neasiguraţi şi unu de servicii medicale suplimentare pentru cetăţenii asiguraţi în regim privat), subvenţionarea chiriilor pentru medicii rezidenţi şi sprijinirea investiţiilor private în construirea şi dotarea de spitale noi, prin garantarea creditelor de către statul român. Totodată, programul de guvernare mai cuprinde înfiinţarea Companiei Farmaceutice Naţionale şi repornirea activităţii de la Institutul Cantacuzino.

La capitolul infrastuctură, obiectivul fundamental îl reprezintă "asigurarea resurselor financiare suplimentare din fonduri europene şi prin parteneriate public-private. (Ioana David)