Să le dăm de lucru englezilor

Autor: Adelina Mihai 07.02.2013

Antreprenoriat în IT, job-uri de CEO la stat sau de manageri în multinaţionale. Dacă nu se califică, pot să lucreze în cafenele



Ziarul Financiar susţine campania realizată de Gândul.info şi GMP Advertising "Why don't you come over?", care de mai bine de o săptămână încearcă să dea o replică la campania britanică "Nu veniţi în Anglia!", adresată cetăţenilor români şi bulgari. ZF a făcut o selecţie a oportunităţilor de afaceri, de investiţii sau chiar de joburi pe care britanicii le-ar putea valorifica în cazul în care vor să se dezvolte pe plan profesional în România.

În prezent, peste 2.200 de bri­ta­nici au domiciliul stabil în Româ­nia, iar o mare parte din­tre aceştia au rămas în ţară pen­tru că şi-au deschis o afacere ori şi-au găsit un loc de muncă bine plătit într-o multinaţională unde au şansa de a promova mai rapid decât în ţara lor pe o poziţie de management.

Fie că e vorba de investiţii în do­me­nii precum agricultură sau IT, în co­merţ sau în piaţa de capital, România oferă o plajă largă de oportunităţi pentru străinii care vor să îşi dezvolte o afacere în Ro­mâ­nia. Aproape 43.000 de cetăţeni stră­ini din statele membre ale Uniu­nii Euro­pe­ne erau stabiliţi în Ro­mânia la jumă­ta­tea anului trecut, iar cei care nu sunt antreprenori lucrea­ză, în cel mai frecvent întâlnite cazuri, pe po­ziţii de management în multinaţionale.

În schimb, românii care au plecat să lu­creze în Marea Britanie din 2007 în­coa­ce (aproape 20.000 de persoane, po­tri­vit statisticilor Eurostat) sunt, în gene­ral, absolvenţi de studii medii sau sub­medii, care s-au dus să lucreze acolo ca personal pentru curăţenie, pentru res­taurant sau ca şoferi. De ce există acest decalaj?

Profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Inter­na­ţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, spune că sursa aces­tui ecart este de natură motivaţională.

"Până la nivelul mediu de pre­gă­tire al angajaţilor, diferenţele sunt foarte ridicate între salariile din Ro­mâ­nia şi cele din Marea Britanie, de aceea foarte mulţi români pleacă să lu­cre­ze aco­lo pentru joburi de necalificaţi. Însă pen­tru cei care sunt bine pregătiţi, sa­la­riile de pe poziţiile de top manage­ment sunt compara­bile. De ace­ea, cei care vin în România pe poziţii de ma­nagement au, pe lângă un salariu com­parabil, oportunităţi mai mari de dez­voltare în carieră, pentru că piaţa din Ma­rea Britanie este deja satu­rată, în timp ce România este o piaţă emer­gentă", explică profesorul Miron.

Start-up în agricultură

Agricultura, energia regenerabilă sau IT-ul sunt domeniile în care o afa­ce­re pornită de la zero în România ar avea şanse mari de reuşită, acestea fiind sec­toa­rele în care businessurile au crescut, indiferent de cât de mult a afectat criza si­tuaţia economiei româ­neşti. De ase­me­nea, relocarea unor centre de tip out­sour­cing din Marea Britanie ar putea fi, din nou, o oportunitate de afaceri, având în vedere că piaţa s-a dezvoltat agre­siv în ultimii ani, după ce investitorii străini şi-au dat seama că avem forţă de muncă ieftină, dar şi calificată.

Iar succesul unei idei de afaceri în acest domeniu poate fi validat şi de in­vestitorii britanici. Spre exemplu, unul din­tre englezii care au pariat pe deschi­derea unui business pe piaţa locală este Richard Fox, 45 de ani. El a venit în Ro­mâ­nia în august 2009 împreună cu soţia sa care în prezent lucrează în top ma­nage­mentul unei companii franceze. După ce a lucrat trei ani pe piaţa de vi­nuri din Hong Kong şi alţi zece în co­mer­ţul cu vinuri de la Londra, o piaţă de câteva miliarde de euro anual, Richard Fox a intrat în businessul local de vinuri.

"Primul magazin de vinuri l-am deschis în Londra, în 1999, după doi ani a ur­mat un al doilea magazin şi ulterior un bar de vinuri. Primul magazin de vinuri din România l-am deschis în luna no­iem­brie a anului trecut, iar înainte am lu­crat în parteneriat cu un alt magazin de vinuri din zona Floreas­ca pentru aproa­pe doi ani, dar având în vedere că vom mai sta în România o pe­rioa­dă mai lungă, am de­cis să-mi des­chid propriul ma­gazin de vi­nuri. Dacă am magazinul meu, pot fi mai fle­xi­bil, pot să-mi im­port sin­gur vi­nu­rile", a spus Fox.

În maga­zi­nul său are pes­te 250 de tipuri de vinuri, iar nu­mărul aces­tora este în creştere.

De ce a investit în România într-un astfel de business?

"Pentru că aici este o piaţă slab dez­vol­tată. În Bucureşti sunt foarte pu­ţi­ne magazine specializate pe vinuri, iar ni­velul lor de cunoştinţe este relativ scăzut. Şi este greu să vinzi un vin pe care nu l-ai gus­tat. În plus, dacă ne uităm la vinurile de calitate de aici, vorbim de aproximativ 30 de producători de vinuri, în timp ce în Fran­ţa numai în regiunea Bordeaux sunt 30.000. România are însă un potenţial foar­te mare pentru vinuri deoarece are exact ce îi trebuie în ceea ce priveşte po­zi­ţia geografică şi condiţii foarte bune."

Investiţii la Bursă sau într-un business în centrul Capitalei

Investitorii britanici ar putea găsi oportunităţi de investiţii mult mai bune pe Bursa de la Bucureşti, având în vedere că indicele BET, care urmăreşte cele mai im­portante zece acţiuni ro­mâ­neşti, este în prezent cu 48% sub nivelul record atins în iulie 2007. În comparaţie, indicele FTSE 100, care urmăreşte cele mai im­portante 100 de companii lis­ta­te pe bur­sa de la Londra, este cu doar 6% sub ma­xi­mul istoric din 2007. Bursa de la Bucu­reşti ar putea de­veni în urmă­torii ani una dintre cele mai impor­tan­te din regiune datorită nu­mă­rului mare de com­panii de stat din sec­to­rul energetic care ar putea fi listate.

"Investitorii britanici ar putea găsi opor­tunităţi de afaceri în domeniul pre­lucrării şi procesării produselor agricole sau în producţia de ambalaje, în piaţa de capital sau în zona serviciilor financiare, unde britanicii sunt «jupâni»", a mai spus profesorul Dumitru Miron.

Pentru cei care nu vor să îşi inves­tească banii pe piaţa de capital, o al­ter­nativă ar putea fi retailul, mai ales că au rămas foarte multe spaţii co­mer­ciale libere în centrul Bucu­reş­tiu­lui. Spre exemplu, chiria unui spaţiu de 100 de metri pătraţi pe Calea Vic­to­riei este de 3.500 de euro lunar (35 euro/mp) (po­tri­vit spatiicomerciale.ro), în timp ce chiria me­die într-un mall pre­cum AFI Palace Cotro­ceni este de circa 30 de euro/me­trul pătrat (potrivit calcu­le­lor ZF). Preţurile pentru închirierea spa­ţiilor comerciale sunt semnificativ mai re­duse decât cele din City-ul londonez, unde variază între 120 - 150 de euro/mp lunar sau chiar 600 de eu­ro/mp lunar în zo­na West End, potrivit datelor Cushman & Wakefield.

Englezii ar trebui să fie totuşi pre­cauţi atunci când vin în România, pen­tru că nu este o piaţă uşoară. Probabil că cel mai relevant exemplu îl poate oferi în acest sens britanicul Dominic Bruynseels, cel care a condus timp de pa­tru ani BCR, cea mai mare bancă lo­cală, pe care a lăsat-o cu povara cre­di­telor neperformante şi pe care nu a reu­şit să o restructureze în anii de criză.

Joburi la stat sau în multinaţională

Pentru cei care nu vor să devină antre­prenori, întotdeauna există varian­ta jobului în multinaţională. Ingineri, pro­gramatori, directori comerciali sau de vân­zări sunt doar câteva dintre locurile de muncă scoase la concurs de multina­ţio­nalele de pe piaţa locală prin interme­diul companiilor de recrutare. Cunoaşte­rea limbii engleze este un "must-have" pentru aceste joburi, iar oportunităţile sunt multiple mai ales pentru cei care au acumulat deja ceva experienţă în Marea Britanie.

Pentru britanicii care vor o ade­vă­ra­tă provocare în materie de job exis­tă po­ziţiile de CEO şi de membri în CA la com­pa­ni­ile de stat pentru care firmele de re­cru­tare trebuie să introducă manageri "privaţi". Loteria Română sau Metrorex sunt doar două companii de stat care vor un nou CEO care să le trans­forme din "vaci de muls" ale politicie­nilor în companii profitabile.

În plus, costul vieţii este mai redus în Ro­mânia, iar magazinele deschise non-stop şi activităţile sociale din marile oraşe i-au determinat până şi pe nemţi să se re­lo­cheze în România, cum s-a întâm­plat în ca­zul unor angajaţi de origine germană care au venit să se angajeze la Microsoft Ro­mânia. Şi nivelul de trai poate fi mai bun în România decât în Marea Britanie: un apartament cu trei camere, de 120 mp, în apro­pie­rea parcului Herăstrău, costă 153.200 de euro plus TVA (circa 1.300 de euro/mp plus TVA), în timp ce un apar­tament cu două camere de 90 mp, situat lângă parcul St. James, costă 1,15 mil. lire sterline (peste 13.000 de euro/mp).

La acest material au mai contribuit Bogdan Alecu, Cristi Moga şi Andrei Chirileasa

Top 10 joburi vacante pe care ZF le propune englezilor

CEO la stat - Director general

CEO la stat - Director general

Sales Director

General Manager

CEO

International Engineering Manager

Linux Software Engineer

Operations Manager

Senior C++ Developer

Director comercial