Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“

România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii - faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%.

Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro.

Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţi­nut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020.

România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“.

Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ.

„Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă.“

Ce vrea să spună şeful statului? Că România are, în exerciţiul financiar multianual curent, o rată de absorbţie foarte redusă - a primit rambursări pe fondurile de coeziune, de la Comisia Europeană de doar 2,2 mld. euro, adică de 12% din totalul sumei alocate de 19,8 miliarde de euro. Argumentul că poate mai mult de atât a fost greu de susţinut – afirmă Băsescu - dar a fost acceptat şi vom avea pentru viitor 2 miliarde de euro în plus (Ă10%), faţă de exerciţiul financiar curent.

Pentru a-şi susţine argumentele, preşedintele a exemplificat ieri cu situaţia de la Programul Operaţional Transporturi, unde au fost absorbite doar 6,4% din fondurile UE din 2007 până în prezent. Dar nu a spus şi că această situaţie s-a petrecut în mandatul său de preşedinte şi nici că, în cei mai mulţi ani de la aderare încoace, Ministerul Transporturilor a fost condus de oameni din fostul său partid, PDL, - fie că s-au numit Radu Berceanu, Anca Boagiu sau Alexandru Nazare - şi, deci, responsabilitatea pentru această situaţie le aparţine în bună măsură.

Trebuie amintit că, la summit-ul UE din noiembrie trecut, dedicat bugetului UE pentru 2014-2020 şi soldat cu un eşec, exista un articol în proiectul de concluzii care lega rata alocărilor viitoare de absorbţia curentă. Articolul prevedea că ţările care între 2007-2013 au o rată de absorbţie de sub 60% din media absorbţiei de la nivelul UE (România este într-o astfel de categorie), pot primi majorări de fonduri comparativ cu exerciţiul financiar actual într-un procent de maximum 15%. Atunci România se aştepta la o creştere de fonduri de circa 25% comparativ cu exerciţiul financiar curent. În urma summit-ului de la sfârşitul săptămânii, creşterea este de 18%.

Ce se întâmplă cu banii pentru 2007-2013

În concluziile summit-ului mai există un articol referitori la fondurile alocate României în exerciţiul financiar curent. Anume o recomandare a Consiliului Europeanu (şefii de state sau de guverne din UE) adresată Comisiei Europene, anume ca, în cazul României şi al Slovaciei, banii pe fondurile de coeziune alocaţi între 2007-2013 să poată fi cheltuiţi în intervalul NĂ3 şi nu în intervalul NĂ2, cum se întâmplă acum.

Ce înseamnă acest lucru? Banii europeni trebuie cheltuiţi într-un interval de NĂ2 ani (perioada în care ai convenit să-i foloseşti plus o perioadă de graţie de doi ani). Când termenul a fost depăşit, banii sunt pierduţi în cadrul mecanismului de „dezangajare automată“.

Cum, de la aderarea la UE, România nu a atras definitiv decât 2,2 mld. euro din totalul de 19,8 mld. euro pe fonduri structurale în procesul de dezangajare automată au intrat, în 2013, 6,5 mld. euro.

Potrivit lui Băsescu, România va „câştiga“ anul acesta 4 mld. euro (banii nu ar mai fi retraşi automat) din cei 6,5 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă o recunoaştere a faptului că România nu ar fi putut absorbi, în 2013, 6,5 mld. euro şi că 4 mld. euro ar fi fost pierduţi prin procedura dezangajării automate.

Astfel, spune Băsescu, la summitul de joi şi vineri nu s-au obţinut doar cei 39,8 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar viitor, ci au fost salvate şi 4 miliarde de euro din exerciţiul financiar curent. Este doar o ipoteză pentru că nu este de la sine înţeles că aceşti bani vor fi şi absorbiţi, chiar dacă pentru cheltuirea lor s-ar acorda încă o perioadă de un an. Cert este că, dacă recomandarea este acceptată de Comisie, ceea ce România trebuia să absoarbă până în 2015 (2013, sfârşitul exerciţiului financiar, plus alţi 2 ani) trebuie să absoarbă până în 2016.

Ce a spus preşedintele Traian Băsescu

România are şanse „aproape zero” pentru o decizie de aderare la Schengen în Consiliul JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne) din martie, fără o scrisoare semnată de premier şi preşedinţii Camerelor privind aspectele negative din raportul MCV trimisă către guvernele ţărilor UE, a spus preşedintele Traian Băsescu într-o conferinţă de presă ieri. Băsescu a mai vorbit şi despre proiectul Deveselu şi situaţia steagurilor româno-ungare.

• Pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro faţă de bugetul precedent, aflat acum în execuţie. Avem o creştere de 10% pe fonduri de coeziune şi o creştere de 27% de procente pe fondurile destinate PAC şi m-aş opri puţin asupra acestui aspect. Aici avem un total de 4,7 miliarde în plus pentru plăţi directe, ceea ce îi va ajuta foarte mult pe fermieri să îşi plătească costurile pentru asigurarea recoltelor de care România are nevoie. Cu buget pentru Coeziune, PAC şi suma alocată pentru tineret şi ajutorul celor săraci din mediul rural cu un buget de 39,9 miliarde şi cu o contribuţie de 8,9 miliarde, România este un beneficiar net de fonduri europene, cu o valoare de 31 miliarde de euro.

• Pentru că toate procentele nu spun foarte mult, România a primit de la CE în baza facturilor confirmate 2,2 miliarde de euro din 19,8 miliarde (pe Coeziune - n.r.) şi mai avem facturi depuse până la suma de 2,8 miliarde de euro. Deci 2,2 miliarde ne-au fost depuse deja, ar mai fi 600 de milioane de euro facturi în verificare.

• E prima oară când bugetul UE nu rămâne aşa cum l-a stabilit Consiliul European. Aceste concluzii trec printr-o aprobare a PE. Fac apel din capul locului şi fără ezitare către toţi parlamentarii români să susţină fără rezerve în Parlamentul European bugetul european aşa cum a fost el stabilit în Consiliul din 7-8 februarie. Riscul de a nu avea buget ne supune unei condiţii în care bugetul să fie alocat în fiecare an, iar tot Consiliul European va stabili cât alocă în fiecare an, ceea ce ar implica o negociere continuă în fiecare an.

• Este nevoie absolută de o scrisoare semnată de principalii decidenţi politici care pot face ceva în îndreptarea aspectelor negative semnalate în raport. De aceea mai sugerez o dată să se renunţe la jocul „o scrisoare în care să cerem să intrăm în Schengen şi să o semnăm toţi“, pentru că o astfel de scrisoare nu ar stârni decât zâmbete. Eu cred că scrisoarea trebuie să fie semnată de principalii decidenţi ai majorităţii parlamentare, premierul, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei, în care să ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV şi să transmită poziţia în raport cu cele semnalate.

• Proiectul Deveselu merge înainte, vă pot spune că există un singur risc legat de Deveselu, dacă se va constata că România este un stat imprevizibil. Sper că nu ne pricopsim cu această etichetă în perioada următoare. Deci, în opinia mea, nu avem un astfel de risc.

• Sigur că niciodată nu voi încuraja utilizarea unor însemne ilegale pe instituţiile statului român. Dar depinde cum abordăm acest lucru, fără propagandă, fără patos, dar cu legea în mână (în situaţia steagurilor româno-ungare).

Fondurile alocate României între 2014-2020

• Fondurile structurale: +10%

România va primi, între 2014-2020, 21,82 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro).

•  PAC: +27% (în total)

Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro).

În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăţi directe“ şi „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel:

      - Plăţi directe către fermieri: +47,5%

Pe plăţi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013.

      - Pe dezvoltare rurală: - 13,5%

României i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).

În cadrul PAC va exista o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt – de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers.

Noi facilităţi pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020)

• În exerciţiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiţi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la debutul exerciţiului financiar.

• TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanţare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).

• Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).

• Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).

• În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 75% banii UE).

• Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţate cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4% - aşadar pentru România procentul prefinanţării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune, cât şi pentru cele care privesc dezvoltarea rurală.