Apele s-au agitat de la Paris până la Bucureşti. Ponta a reacţionat ieri dur: Nu putem fi suspecţii de serviciu

Autor: Gabriel Razi 12.02.2013

25 de camere de filmat, 50 de jurnalişti români şi străini, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, premierul Victor Ponta şi ministrul Daniel Constantin - aşa a arătat ieri "scena" în cadrul unui eveniment public de la Ministerul Agriculturii pe tema scandalului cărnii de cal.

 



Desfăşurarea de forţe arată amploarea pe care a luat-o în timp record un scandal care a părut la prima vedere fără mare însemnătate, dar care în numai un weekend a reuşit să agite apele în mediul politic şi de business la Paris, Londra şi Bucureşti. În acest scandal acuzele au curs în ultimele trei zile în ambele sensuri, reacţii pe această temă având şi preşedintele Băsescu sau preşedintele francez François Hollande.

La rândul său, premierul Victor Ponta a avut ieri prima reacţie pe această temă, el declarând că în urma verificărilor făcute în timpul weekend-ului nu a rezultat nicio încălcare a regulilor europene de către o companie locală sau pe teritoriul României. Premierul a subliniat că firmele străine implicate în acest scandal trebuie să răspundă pentru că România nu trebuie tratată ca "suspectul de serviciu".

"Nu cred că România poate şi trebuie să accepte statutul de suspect de serviciu. Este foarte clar că firma franceză nu a avut niciun contact direct cu societăţi din România şi că trebuie stabilit unde şi cine este vinovat pentru această fraudă. Este evident că această tendinţă de a arunca responsabilitatea cât mai departe, eventual spre noi membri ai Uniunii Europene, spre ţări cu o politică de PR mai slabă, este un lucru care mă supără", a declarat ieri premierul Victor Ponta, în prezenţa presei internaţionale, o prezenţă extrem de rară la evenimentele pe teme agroalimentare din România.

Prezenţa de ieri a presei internaţionale la Bu­cureşti arată "greutatea" pe care a ajuns să o aibă un scandal care a izbucnit în weekend-ul trecut şi care s-a întins cu repeziciune în industria europeană a cărnii. În scandal au fost prinse companii din Franţa, Luxemburg, Marea Britanie şi România.

Totul a început în urmă cu trei zile atunci când grupul agroalimentar Findus a acuzat procesatorul francez de carne Spanghero că le-ar fi livrat lasagna ce conţinea carne de cal în timp ce etichetele arătau că acea carne ar fi în realitate de vită.

La rândul lor, francezii de la Spanghero au reacţionat spunând că nu au nicio vină în acest scandal şi că vinovaţi sunt furnizorii cărnii-materie primă, în speţă două abatoare din România.

Scandalul fraudării prin schimbarea documentelor pentru carnea de cal astfel încât aceasta să fie considerată carne de vită arată sensibilitatea pieţelor europene la tema securităţii alimentare şi a trasabilităţii.

În acest scandal România este implicată prin exporturile de carne de cal, un segment care, la prima vedere, nu reprezintă mare lucru în industria locală a cărnii.

Livrările în străinătate de carne de cal sunt o piaţă de 10-12 mil. euro/an, adică un segment marginal ce acoperă mai puţin de 1% din valoarea totală a exporturilor agroali­mentare româneşti.

Cu toate acestea, exporturile pe această linie au reuşit cu rapiditate să inflameze spiritele atât în mediul de business cât şi în cel politic.

Pe parcursul zilei de ieri, pe tema acestui scandal au avut o reacţie şi preşedintele francez Francois Hollande, ambasadorul Franţei la Bucureşti a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti s-a văzut cu Daniel Constantin iar ulterior ministrul român a avut o discuţie telefonică cu ministrul britanic al Agriculturii.

Ieri Daniel Constantin a declarat în prezenţa premierului Ponta că autorităţile franceze au făcut în acest scandal referire la un abator din Botoşani şi la un altul din judeţul Braşov. El nu a dorit să facă public numele abatoarelor româneşti implicate în acest scandal şi a subliniat că în urma verificărilor făcute în timpul weekend-ului nu a reieşit niciun indiciu cum că etichetarea greşită ar fi fost făcută în România.

"Nu există vreun indiciu care să indice că etichetarea greşită a fost făcută în România. Marfa (carnea ñ n.red.) care pleacă la export trece prin patru controale sanitar-veterinare. Am acţionat preventiv pentru a lămuri această problemă. Nu suntem dispuşi să acceptăm ceea ce nu este al nostru. Nu se confirmă suspiciunile vehiculate în presă. Până la apariţia unor noi elemente considerăm chestiunea încheiată", a spus Constantin.

Ministrul a adăugat că autorităţile franceze sau cele britanice nu au făcut nicio referire directă la o fraudă din partea unei companii din România.

"Nu am văzut de la autorităţile din Franţa sau din Marea Britanie nicio referire directă că în România s-a produs frauda. Societatea din Franţa a arătat cu degetul spre România. Nu este responsabilitatea statului român să verifice ce s-a întâmplat dincolo de graniţe. Cred că frauda s-a produs în produs în afara graniţelor României".

Ministrul a adăugat că în România nu există crescători care să crească caii special pentru a-i sacrifica în abatoare şi că unităţile de procesare locale achiziţionează animalele de la mici fermieri pentru ca apoi să le exporte în condiţiile în care pe piaţa locală nu există tradiţie pentru acest tip de carne.

Miza schimbării pe hârtie a cărnii de cal în vită

Mobilul schimbării documentelor pentru carnea de cal în documente care să arate că acea carne ar fi de vită este diferenţa de preţ dintre cele două sortimente. În primele opt luni ale anului trecut companiile din România au trimis la export carne de vită cu un preţ mediu de 3,7 euro/kg în timp ce exportatorii de carne de cal au livrat fiecare kilogram cu un preţ mediu de 2,2 euro. Rezultă o diferenţă de 1,5 euro/kg dintre cele două tipuri de carne. În acelaşi timp antreprenorii din industrie au anunţat că preţul de achiziţie al unei vite tinere este de 5,5-6 lei/kg în viu în timp ce calul în viu costă între 3,2 şi 3,5 lei/kg.

Asociaţia Română a Cărnii: Sperăm că firmele româneşti nu au nicio implicare în ceea ce pare o fraudă de mari proporţii

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii, organizaţie care reprezintă interesele companiilor din industria locală a cărnii, au anunţat ieri că scandalul cărnii de cal loveşte în industria locală şi că speră că firmele din România nu au nicio implicare. "Ştim că acest incident aduce grave daune imaginii sectorului şi ne exprimăm speranţa că operatorii români nu au nicio implicare în ceea ce pare a fi o fraudă de mari proporţii", au spus reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii. Ei au anunţat în acelaşi timp că organizaţia susţine respectarea strictă a legislaţiei europene şi naţionale şi că Asociaţia Română a Cărnii se desolidarizează de orice faptă care duce la încălcarea legilor.

CarmOlimp: Nu am vândut la export carne de vacă şi nu am făcut nici exporturi către Franţa

Grupul CarmOlimp, care operează unul dintre cele două abatoare autorizate pentru a sacrifica cabaline din judeţul Braşov, a anunţat ieri că anul trecut nu a făcut nicio livrare către Franţa sau către Comigel sau Spanghero şi nici nu a vândut la export carne de vacă. "Ne delimităm clar de acest scandal şi de aceste practici, condamând orice firmă care se angajează în practici ilegale care pot aduce prejudicii industriei noastre. Mai mult, luând în calcul că sunt peste 20 de unităţi autorizate pentru sacrificarea cabalinelor, considerăm un atac fără precedent asupra industriei româneşti de profil", a declarat ieri Olimpiu Şoneriu, directorul general şi fondatorul CarmOlimp. Declaraţiile lui Olimpiu Şoneriu vin în contextul în care ministrul agriculturii Daniel Constantin a anunţat că francezii au acuzat de fraudă două abatoare din România din judeţele Braşov şi Botoşani. Recent, Valentin Şoneriu, fiul lui Olimpiu Şoneriu, a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. Anterior el a ocupat poziţia de director general al CarmOlimp.

Teorii Holywoodiene în scandalul cărnii. Presa europeană, în vârtejul speculaţiilor

Scandalul cărnii etichetate fals creşte de la o zi la alta, mai ales în Franţa, şi riscă să devină o afacere care să o egaleze în implicaţii pe cea a "vacii nebune", din urmă cu 20 de ani.

"Acuzatul" (Franţa şi, indirect România) şi "victima", Marea Britanie, au ajuns în faţa "judecătorilor" care examinează probele. Presa se întrece în scenarii, unele hollywoodiene, cum ar fi acela scris de un duminical britanic, anume că, de fapt, carnea de cal nu e de cal, ci de măgar, iar provenienţa este chiar România. Companiile implicate dau dezminţiri peste dezminţiri preluate cu generozitate de presa europeană. Principala companie considerată vinovată Spanghero continuă să susţină că loturile de carne vin din România (prin intermediul unui trader olandez şi apoi cipriot). Pe acest lanţ, Spanghero a revândut carnea companiei de preparare a produselor congelate Comingel, fuznizor al lui Findus. Comingel a trims carnea în Luxemburg, la filiala sa Travola, acolo unde au fost fabricate diferitele preparare sub brandul Findus (care se declară victimă), găsite apoi contaminate cu carne de cal, în Marea Britanie.

Din partea Marii Britanii, scandalul se extinde, iar presa speculează.

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură: Este un risc de fraudă şi nu o problemă de siguranţă alimentară

Comisarul european pentru agricultură a declarat ieri, într-o conferinţă comună cu ministrul român al agriculturii şi premierul Victor Ponta, că scandalul cărnii de cal nu reprezintă o problemă din punctul de vedere al siguranţei alimentare, ci una de risc de fraudă. "Din elementele pe care le avem nu este o problemă de siguranţă alimentară, ci una de risc de fraudă", a spus Cioloş. Comisarul a adăugat că autorităţile de la Bucureşti au colaborat bine cu oficialii Comisiei Europene şi că Bruxelles-ul prelucrează datele furnizate de România. "Până în momentul de faţă Comisia Europeană nu are date care să incrimineze un stat sau un agent economic". Dacian Cioloş s-a limitat la aceste declaraţii pe tema scandalului cărnii de cal, refuzând să răspundă la mai multe întrebări ale jurnaliştilor prezenţi la eveniment. El a argumentat că scandalul cărnii de cal reprezintă un conflict care nu se află în responsabilitatea cabinetului său.