Curtea de Conturi nu a descoperit de ce nu avem şosele deşi CNADNR are un buget de 1,7 mld. euro/an

CNADNR nu şi-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei voinţe politice a Guvernului, cât şi a managementului disfuncţional, potrivit unui raport de audit privind performanţa companiei realizat de Curtea de Conturi.

Raportul nu arată însă clar unde se scurg anual cei 1,7 miliarde de euro alocaţi CNADNR, cu care s-ar putea face în fiecare an peste 300 de km de autostradă la 5 milioane de euro/kilometru.

Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 - martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie - octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale.

Autorii raportului arată că ţintele şi obiectivele naţionale legal reglementate nu au fost atinse la nivelul şi termenele stabilite, atât din cauza insuficientei voinţe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării acestora, cât şi a faptului că nici CNADNR şi nici Ministerul Transporturilor nu şi-au asumat şi îndeplinit, în mod real şi performant, "uneori şi din motive obiective", rolul de entităţi principale cu responsabilităţi maxime în derularea, implementarea şi finalizarea programelor şi a proiectelor prioritare şi a celorlalte obiective stabilite.

La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din reţeaua naţională de drumuri naţionale, aveau o durată depăşită.

Faţă de suma de 20,9 miliarde lei, solicitată de către CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor naţionale şi centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizând 14,3 miliarde lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde lei (62,2% din necesar).

Pe de altă parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania "să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă", orientată spre realizarea scopului pentru care a fost înfiinţată şi pentru care este finanţată de la bugetul de stat şi având un management care să dorească şi să impună realizarea atribuţiilor şi obiectivelor stabilite, respectarea şi implementarea reglemen­tărilor legale şi a criteriilor de performanţă, potrivit sursei citate.

"CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate", se spune în raport.

În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate "aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR" în perioadele auditate, printre care modul de acţionare neunitar şi necoordonat; preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate.

"Stabilirea prin reglementări legale a unor obiective şi termene, încadrarea CNADNR ca fiind «de interes strategic naţional» şi a unor activităţi, programe şi proiecte aferente ca fiind «prioritare» şi «de interes public naţional», s-au dovedit a nu fi suficiente pentru atingerea obiectivelor şi pentru poziţionarea companiei ca entitate ce şi-a înţeles şi implementat, în condiţii de performanţă, rolul, atribuţiile şi responsabilităţile care i-au fost prevăzute", se arată în raport.

Autorii documentului precizează că organizarea şi derularea activităţii specifice şi a programelor privind eliminarea efectelor calamităţilor naturale asupra drumurilor naţionale s-au desfăşurat neperformant, atât ca urmare a subfinanţării acestora cât şi a existenţei şi persistenţei unor vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe interne, rămase neidentificate şi neeliminate în timp, atât la nivelul centralei companiei cât şi al structurilor sale teritoriale.

Reprezentanţii Curţii de Conturi prezintă în raport mai multe informaţii privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengeşti - Sebeş ("Transalpina"), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

Aceştia afirmă că nu au existat suficiente elemente credibile, reale şi fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiţii, iar după ce opţiunea a fost făcută, derularea investiţiei a cumulat în practică, "în mod inexplicabil", aproape toate tipurile de vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constate de audit în activitatea specifică a companiei.

În prezent Nelu Iordache este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad şi se află în detenţie, iar compania Romstrade este în insolvenţă.

Legat de activitatea de deszăpezire, raportul arată că disfuncţionalităţile semnificative constatate în acest domeniu precum şi consecinţele negative avute de acestea asupra utilizării optime a drumurilor naţionale au fost generate, aproape în exclusivitate, de un management defectuos la nivelul centralei companiei şi al structurilor teritoriale, "un management dezinteresat" atât faţă de atingerea unui nivel acceptabil de performanţă a activităţii cât şi faţă de "economicitatea, eficienţa şi eficacitatea" utilizării fondurilor publice alocate cu această destinaţie.

Pe de altă parte, activitatea privind semnalizarea rutieră a drumurilor naţionale nu şi-a atins pe deplin obiectivul prevăzut de reglementările legale şi nu s-a ridicat, prin rezultatele sale concrete, la nivelul cerinţelor.

În urma derulării acţiunii de audit au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate, unele cauzatoare de pagube şi prejudicii, pentru care au fost încheiate procese verbale de constatare.

Valoarea totală estimată a abaterilor constatate este de 66 milioane lei, cuprinzând plăţi nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor declarate împotriva unor decizii ale Curţii de Apel, cu privire la penalităţi contractuale solicitate de antreprenor (30,19 milioane lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de "actualizări" ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a DN 67C (30,9 milioane lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de "cost de finanţare", aferente garanţiilor de bună execuţie în cadrul derulării aceluiaşi contract (4,6 milioane lei) şi achitarea, înregistrarea în contul de cheltuieli şi nerecuperarea în regres a unor amenzi aplicate de către ANRMAP şi alte instituţii, pentru nerespectarea unor prevederi legale (268.000 lei).

În cazul plăţilor nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor, CNADNR a achitat în perioada 2008 - 2009 pentru obligaţiile de plată restante către Spedition UMB penalităţi de întârziere contractuale în valoare de 30,19 milioane lei, în baza unor decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, fără a-şi apăra interesele patrimoniale până la epuizarea tuturor căilor legale de atac, potrivit sursei citate. Spedition UMB este deţinută de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Raportul se încheie cu o serie de recomandări adresate CNADNR, cu privire la activitatea de bază, dar şi legate de prevenirea şi combaterea înzăpezirii, care cuprind diverse analize, evaluări, măsuri sau proceduri.

Mircea Pop a demisionat la finele lunii ianuarie din funcţia de director general al CNADNR, dar va asigura interimatul la conducerea companiei până la numirea altui şef. Demisia a fost anunţată după ce presa a relatat că şefii CNADNR au petrecut la munte, deşi meteorologii anunţaseră că vremea se va înrăutăţi accentuat.

Ministrul delegat pentru marile proiecte Dan Şova a declarat la 31 ianuarie că a solicitat Corpului de control al primului ministru declanşarea unui "control tematic extrem de larg" la CNADNR vizând modul de cheltuire a banilor publici în ultimii 5 ani, arătând că acest control se va încheia în luna august.

CNADNR a fost trecută în ianuarie în subordinea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură, urmând ca ulterior să înceapă procedura juridică prin care atribuţiile companiei să fie delimitate.

La finele anului trecut, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, coordonat de ministrul delegat Dan Şova, a fost autorizat de Guvern să ceară în Adunarea Generală a Acţionarilor a CNADNR divizarea societăţii în două noi companii naţionale, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri.

Compania Naţională de Autostrăzi va funcţiona sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Naţională de Drumuri Naţionale va fi organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.