Codul de procedură civilă va avea efect pozitiv asupra mediului de afaceri dacă este asimilat repede şi eficient

Noul Cod de procedură civilă - care a intrat în vigoare la 15 februarie – va avea efect pozitiv asupra mediului de afaceri, însă trebuie asimilat repede şi eficient de cei care trebuie să îl aplice, crede avocatul Florentin Ţuca, managing partner la Ţuca Zbârcea&Asociaţii care spune însă că nu poate cuantifica în ce măsură acesta va reduce corupţia.

„Cred că noul cod va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, dar sub rezerva că va fi asimilat repede şi eficient de către cei care trebuie să-l aplice. Este o caznă destul de serioasă să asimilezi asemenea norme, pentru că nu vorbim despre 3-4 articole, ci de o modificare de anvergură (2.336 de articole – n. red.), care trebuie asociată şi cu modificarea Codului civil şi puse laolaltă, ceea ce poate crea dificultăţi de interpretare şi aplicare. Dar presupunând că se va trece cu disciplină şi sârguinţă peste difi­cul­tăţile inerente de asimilare a acestor coduri, eu cred că sunt premise pentru o aplicare mai facilă şi mai favorabilă celor care se duc la instanţă“, a declarat Ţuca la conferinţa «Cum se aplică noul Cod de procedură civilă de la 15 februarie? Provocările noilor reglementări şi impactul asupra mediului de afaceri»“, organizată ieri de agenţia Mediafax şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 15 februarie 2013 marchează o nouă etapă în reforma sistemului judiciar din România. Din perspectiva mediului de afaceri, o mare parte a disputelor deduse judecăţii instanţelor de drept comun izvorăşte din raporturile între profesionişti.

Legiuitorul a păstrat mijloace şi proceduri judiciare reglementate în legislaţia anterioară, dar a introdus şi instituţii şi reguli noi, toate acestea – s-a argumentat - cu scopul de a eficientiza actul de justiţie.

Aceste modificări vor avea, pe lângă rolul de a conduce, cel puţin la nivel teoretic, la reducerea timpului de soluţionare a cauzelor şi un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, în sensul reducerii costurilor suportate de justiţiabili.

„Sunt dispoziţii care sunt în bun acord cu modernitatea, cu un mediu de afaceri dinamic, sănătos. (...) Era nevoie de o modificare de asemenea anvergură şi cred că ea este bună, potrivită şi susceptibilă să aducă o schimbare în bine asupra mediului de afaceri“, a explicat Ţuca.

Pentru magistraţi, avocaţi sau consilieri juridici, mediatori, dar şi executori judecătoreşti, noile reglementări necesită un efort major de asimilare şi aplicare corectă. Cel mai important lucru atât pentru justiţiabili, cât şi pentru practicieni ai dreptului şi magistraţi este că noile şi vechile reglementări ale Codului de procedură civilă vor coexista cel puţin până în 2016, dată la care se preconizează că procesele pe rolul instanţelor desfăşurate în temeiul vechiului Cod de procedură civilă se vor fi încheiat.

Ţuca spune că nu poate cuantifica aspecte legate de cât de bine vor fi aplicate prevederile codului, cât de mare va fi disponibilitatea juriştilor de a-l asimila, câtă bună credinţă va fi, în ce măsură va scădea corupţia sau cât de competenţi vor fi judecătorii şi procurorii implicaţi, arătând însă că noua legislaţie creează premise în sens pozitiv.

„Ce să spun eu clientului meu care mă întreabă cât va dura potenţialul lui proces în baza prevederilor noului Cod de Procedură Civilă? Cât de echitabil va fi judecat, cui este preferabil să se adreseze, unei instanţe judecătoreşti sau uneia arbitrare? Răspunsul meu este acum ipocrit. Le spun că o să fie bine, să aibă încredere în justiţie, le spun despre intrarea României în UE. Trebuie însă să argumentez optimismul meu. Va fi procesul mai scurt, mai echitabil, mai preferată instanţa decât litigiul arbitrar?“, s-a adresat Ţuca reprezentanţilor Ministerului Justiţiei prezenţi la eveniment.

Alina Rădoi, director în Ministerul Justiţiei, a afirmat că aceste răspunsuri se vor afla după aplicarea noilor prevederi.

„Ceea ce am făcut noi pe parcursul mai multor ani de zile a fost tocmai identificarea unor soluţii care să îmbunătăţească procesul civil, durata, să aducă o practică unitară, am vizat o arie mai largă de aspecte. Rezultatul activităţii urmează să apară după aplicarea practică a codului“, a spus Rădoi.

La rândul său, profesorul de drept civil Gabriel Boroi, implicat în elaborarea noului Cod de procedură civilă, a susţinut că dacă acesta va fi mai bun, va depinde de actorii justiţiei, de modul în care vor fi aplicate noile dispoziţii, precizând că noile prevederi responsabilizează mai mult partea din proces.

Câteva noutăţi din CPC

• Se schimbă procedura citaţiei.

• Recursul devine o cale extraordinară de atac.

• Noul cod pune prag căilor extraordinare de atac împotriva unor decizii definitive. Judecătorul este obligat să arate părţilor şi să aprecizeze durata procedurilor.

• În privinţa rolului primei instanţe va exista o procedură prealabilă înainte ca dosarul să ajungă pe rol.

• Odată ajuns aici, judecătorul va estima durata procesului în funcţie de particularităţile dosarului evidenţiate în acea procedură preabalibă.

• Fondul este judecat de tribunale, apelul de Curţile de Apel, iar Înalta Curte de Casaţie judecă recursul, care nu se va referi însă deloc la fond, ci va verifica doar aspecte de legalitate.

• Concursul între executarea silită demarată de un executor judecătoresc şi executarea silită demarată de un executor fiscal asupra aceloraşi bunuri se conexează în favoarea executorului judecătoresc.

• Se introduce un nou sistem de clasificare a hotărârilor; se renunţă la noţiunea de hotărâri irevocabile.