În cele mai mari contracte ale statului român cu Microsoft apare numele lui Claudiu Florică, fostul şef al Fujitsu în România. Vedeţi o fotografie de acum 9 ani, în care apare Florică la semnarea unui contract la Guvern

Autor: Adrian Seceleanu 21.03.2013

În anul 2004 - când s-au semnat contracte de 54,5 mil. $ şi de 19,3 mil. $ cu statul - Florică era şef al Fujitsu România, partenerul Microsoft implicat în contract. În anul 2009, când s-au semnat contracte de 90,1 mil. euro şi de 13,9 mil. euro cu Microsoft, numele lui Florică apare în legătură cu partenerii care au semnat hârtiile

Informaţiile furnizate de Ministerul Comunicaţiilor privind contractele semnate de-a lungul timpului cu compania Microsoft şi partenerii săi, precum şi informaţiile de pe piaţă şi datele disponibile în documente publicate de companii în Monitorul Oficial, arată că în toate contractele gigant semnate de Guvern pentru produsele software ale firmei americane este implicat într-un fel sau altul şi românul Claudiu Florică, care a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcţii de manager în cadrul unor companii de IT.

Contractele statului român cu Microsoft au devenit un subiect urmărit la nivel global după ce publicaţia americană Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume, a scris marţi seară, citând surse apropiate autorităţilor federale, că Departa­mentul pentru Justiţie şi Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA au demarat o investigaţie privind un posibil caz în care reprezentanţi ai companiei Microsoft şi parteneri ai producătorului de software ar fi oferit mită unor oficiali guvernamentali din China, România şi Italia în schimbul unor contracte pentru software.

Publicaţia nu a precizat numele com­paniilor suspectate, dar a precizat, într-o solicitare de informaţii transmisă Ministe­rului Comunicaţiilor (publicată ulterior de instituţie), că perioada în care autorităţile federale anchetează dacă a avut loc mituirea unor oficiali guvernamentali este cea reprezentată de anii 2008 şi 2009.

Click pentru a vizualiza fotografia

WSJ preciza - în mesajul către Ministerul Comunicaţiilor - că suma de care se leagă suspiciunile de mită este de 26 de milioane de dolari. Informaţia nu a fost inclusă în articol, în contextul în care ministerul a transmis că datele corespund în mică măsură cu cele din arhiva instituţiei. Articolul WSJ nu face nicio referire la o perioadă anume vizată de autorităţile federale în raport cu România. După izbucnirea scandalului, Ministerul Comunicaţiilor a oferit în premieră şi un istoric detaliat al contractelor semnate de statul român cu firma americană şi partenerii săi.

Datele oferite de minister coroborate cu hotărârile luate de guvernele Boc şi Tăriceanu şi întrebările Wall Street Journal arată că două acte adiţionale semnate de stat cu partenerii Microsoft ar putea fi cele aflate în vizor.

Unul dintre actele adiţionale este cel semnat iniţial în iunie de cabinetul Tăriceanu, care avea o valoare de 26 mil. dolari. Ulterior însă valoarea lui a fost majorată la 31 mil. dolari prin adăugarea TVA. Plata a fost reali­zată însă în anul 2009, când ministru era Ga­briel Sandu, premier Emil Boc, iar vicepremier Dan Nica.

Cel de-al doilea act adiţional care s-ar potrivi descrierii WSJ este cel emis de cabinetul Tăriceanu cu doar două săptămâni înainte de alegeri şi care avea o valoare de 26 mil. dolari. Această factură emisă de Fujitsu nu a mai fost plătită niciodată, în contextul în care ministrul Gabriel Sandu a refuzat să facă acest lucru în 2009, când plata era scadentă. Sandu susţine că acesta este contractul de la care a plecat scandalul.

Microsoft România nu a făcut niciodată niciun comentariu public în legătură cu faptul că statul nu a plătit o factură de 26 de milioane de dolari, la fel cum nici compania Fujitsu sau vreun alt actor implicat în tranzacţii nu a vorbit despre acest lucru.

Comparând datele tranzacţiilor stat - Microsoft şi partenerii săi din anii 2008 - 2009, rezultă că cel mai mare acord a fost semnat în cel de-al doilea an, cu o valoare totală de 104 mil. euro. Aceste contracte au marcat revenirea în echipa de parteneri ai Microsoft a lui Claudiu Florică, cel care era la conducerea Fujitsu Siemens în 2004, când a fost semnat primul acord de licenţiere dintre statul român şi compania americană. Contractul permitea în premieră instituţiilor din România să folosească legal produsele Microsoft.

Chiar şi în momentul de faţă companiile de care se leagă numele lui Florică, D-Con.Net AG şi D.I.M. Soft sunt în negocieri cu statul pentru un nou contract gigant pentru licenţe software, cu o valoare de 33 de milioane de euro. Contractul este încă în curs de negociere şi nu a fost semnat, potrivit datelor furnizate de Ministerul Comunicaţiilor.

Gabriel Sandu (PD-L), ministru al comunicaţiilor în anul 2009, când statul român a plătit Microsoft şi partenerilor 31 mil. dolari şi a semnat alte contracte de 104 mil. euro, a afirmat miercuri pentru ZF că este imposibil ca acordurile semnate în mandatul său să fie suspectate de corupţie, în condiţiile în care acestea au fost semnate sub o strictă moni­torizare a Guvernului, FMI şi a serviciilor secrete, şi pune scandalul izbucnit în prezent pe seama refuzului său de a accepta plata unei facturi de 26 mil. dolari către compania Fujitsu.

„Era imposibil să ajungă la o suspiciune de act de corupţie. După toate reclamaţiile făcute de companii şi având în vedere implicarea Pre­şe­dinţiei, a Guvernului, a serviciilor în dis­cuţiile despre acest contract, era imposibil. Ori­cum Ministerul Comunicaţiilor a fost doar o cu­rea de transmisie, pentru că toate comenzile de licenţe au venit de la instituţii. Fiecare instituţie a certificat numărul de licenţe, noi doar le-am centralizat“, a spus Sandu. În plus, a adăugat ministrul, a fost organizată o licitaţie inter­na­ţională, publicată şi în Jurnalul de achiziţii publice al UE. „Ne aşteptam să vină 200 de dea­leri Microsoft la licitaţie. Cine să facă o re­gie dementă că din 200 de dealeri va veni unul singur. Din cauza limitărilor impuse de UE Microsoft nu poate veni direct la licitaţie, ci doar prin reselleri, dar doar dacă sunt autorizaţi de Microsoft. Noi nu putem primi la licitaţie un reseller decât dacă este acceptat de Microsoft ca dealer. Altfel nu există bază legală.“

 

 

Filmul contractelor dintre statul român şi Microsoft

2004

- Secretariatul General al Guvernului semnează în aprilie cu Microsoft - prin Fujitsu Siemens GmbH Austria, un contract pe o perioadă de 5 ani. Valoarea iniţială a contractului a fost de 54.567.465 USD pentru 50.155 licenţe cu utilizare până în 2009. Şeful Fujitsu Siemens în România era Claudiu Florică.

- Pe 2 noiembrie 2004, cu aproape patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare, contractul cu Fujitsu a fost extins, prin actul adiţional nr. 1, pentru licenţele educaţionale. Valoarea totală a acestui act adiţional a fost de 19.370.500 USD pentru un număr de 106.800 licenţe, cu utilizare până în 2009. Plata către Fujitsu Siemens GmbH Austria a fost făcută de către SGG în 9 tranşe în perioada 2005 - 2009.

- Pe 28 noiembrie au loc alegerile generale.

2005

- Claudiu Florică pleacă de la Fujitsu Siemens România în luna august şi este înlocuit de Dragoş Nicolaescu.

2008

- 27 februarie - prin HG 199/2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu transmite de la SGG Ministerului Comunicaţiilor condus de Karoly Borbely competenţele aferente contractului cu Microsoft. HG-ul este semnat de Călin Popescu-Tăriceanu, Ilie Gavril Bolojan - secretar general al guvernului, Karoly Borbely - ministrul comunicaţiilor, secretarul de stat Remus Pricopie (pentru ministrul educaţiei) şi Varujan Vosganian, ministrul economiei.

- mai - Silviu Hotăran, CEO al Microsoft România, anunţă că se retrage din funcţie la finele lunii august.

- 11 iunie - prin HG 634/2008 se aprobă Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei dreptul de a semna, împreună cu Fujitsu Siemens GmbH Austria, actul adiţional nr. 2. Valoarea totală a actului adiţional nr. 2 a fost de 26.172.156 USD pentru un număr de 39.385 de licenţe, cu drept de utilizare din 2006 până în anul 2009. HG-ul este semnat de Călin Popescu-Tăriceanu, secretarul de stat Constantin Teodorescu (pentru ministrul comunicaţiilor) şi Varujan Vosganian, ministru al economiei şi finanţelor.

- 9 septembrie - Călin Tatomir va fi noul CEO al Microsoft România, începând cu data de 15 octombrie, anunţă compania. Unul dintre cei mai cunoscuţi manageri de pe piaţă, Tatomir era renumit pentru perioada în care a fost director de vânzări al filialei locale a companiei americane Compaq. În perioada în care Tatomir era şeful vânzărilor Compaq compania a câştigat licitaţia pentru informatizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în valoare de 120 mil. euro, unul dintre cele mai mari contracte IT ale statului. Din echipa de vânzări a Compaq făcea parte şi Claudiu Florică, care era telecoms and global account manager. În anul 2001 HP a cumpărat la nivel global Compaq, însă Tatomir şi Florică au plecat din compania nou formată.

- 24 septembrie - prin HG 1193/2008, Guvernul modifică HG 634 în sensul că actualizează, prin actul adiţional nr. 3, suma de plătit la 31.144.865,64 USD, din care 4.972.709,64 USD reprezintă TVA. Plata urma să fie realizată către Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, sucursala Bucureşti. Numărul de licenţe rămânea identic, de 39.385. Plata a fost realizată în luna mai a anului 2009 într-o singură tranşă. HG este semnată de Tăriceanu, Borbely şi Vosganian.

- 12 noiembrie 2008 - cu aproximativ două săptămâni înainte de alegerile generale, Cabinetul Tăriceanu emite HG 1.451, prin care Ministerul Comunicaţiilor este mandatat să semneze actul adiţional nr. 4, cu o valoare de 26.725.491,36 USD, din care TVA reprezenta 4.267.095,26 USD. Suma urma să acopere utilizarea a 40.939 licenţe în perioada 2007-2009 şi a 22.860 licenţe în perioada 2008-2009. HG-ul este semnat de Tăriceanu, Borbely, Anton şi Vosganian. Această sumă urma să fie plătită în 2009, însă în realitate nu a mai fost plătită niciodată. În solicitarea de informaţii transmisă către Ministerul Comunicaţiilor, Wall Street Journal susţine că autorităţile federale ar investiga un contract de 26 mil. dolari pentru care partenerii Microsoft ar fi dat mită. Gabriel Sandu, ministru al comunicaţiilor în guvernul instalat după alegerile din noiembrie 2008, afirmă că refuzul de plată a acestei sume este la originea scandalului din prezent.

- 30 noiembrie 2008 - au loc alegerile generale.

2009

- martie - Dragoş Nicolaescu demisionează de la Fujitsu Siemens Computers, iar conducerea este preluată de la Viena, de Wolfgang Horak, prim-vicepreşedintele pentru Europa de Sud-Est.

- aprilie - prin HG 460/2009 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale primeşte competenţa de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare.

- ianuarie - mai - este perioada în care, potrivit ministrului comunicaţiilor din acea perioadă Gabriel Sandu, ambasadele SUA şi Austriei ar fi făcut „scandal” şi „presiuni” pentru plata facturilor restante către Fujitsu şi Microsoft.

- mai - este plătită către Fujitsu Austria o sumă de 31 mil. dolari, conform unei HG din perioada Guvernului Tăriceanu.

- august - în urma desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă, la data de 12.08.2009 a fost încheiat acordul cadru cu câştigătorul, respectiv asociaţia contractantă formată din D-CON.NET AG, în calitate de lider, D-CON.NET GMBH - membru asociere, COMSOFT DIRECT AG - membru asociere, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ AG - membru asociere, D.I.M. Soft SRL - membru asociere.

- august - se semnează contractul nr. 108/17.08.2011, valabil până la data de 31 decembrie 2012, contract ce are ca obiect închirierea de produse software Microsoft pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu o valoare de 13.904.599 euro. Plăţile s-au efectuat în două tranşe anuale astfel: în anul 2011 - 3.746.748 euro, în anul 2012 - 5.078.925,50 euro. Ultima tranşă de plată - în anul 2013 - 5.078.925,50 euro.

- septembrie - se semnează contractul nr. 35/09.09.2009, valabil până la data de 30 septembrie 2012, cu o valoare de 90.182.344,76 euro. Plăţile s-au efectuat în 3 tranşe anuale egale astfel: în anul 2010 - 30.060.781,58 euro, în 2011 - 30.060.781,59 euro şi în anul 2012 - 30.060.781,59 euro.

- decembrie - compania D.I.M. Soft, al cărei administrator este Claudiu Florică, şi care era parte a consorţiului ce tocmai câştigase contracte de peste 100 mil. euro cu statul, este preluată de compania elveţiană D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu, pentru 3 mil. euro. Ioan Ardelean, Andrei Iliescu şi Adrian Ujeniuc, foştii asociaţi ai D.I.M. Soft, au încasat fiecare suma de 1,025 milioane de euro în urma cedării părţilor sociale către D-Con.Net AG, conform datelor publicate în Monitorul Oficial. Administrator rămâne Claudiu Florică.

2010

- octombrie - Călin Tatomir anunţă că se retrage de la conducerea Microsoft România, cu un an înainte de expirarea mandatului, „la presiunea familiei”. Pentru prima oară în istorie, un expat vine la conducerea filialei locale a companiei americane.

 

Cum se leagă numele lui Claudiu Florică de D.I.M. Soft şi D-Con.NET AG

- Potrivit hotărârii AGA D.I.M. Soft din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial din 10 martie 2010, prin care compania elveţiană D-Con.NET cumpără integral de la acţionari compania, administratorul firmei era deja Claudiu Florică. Hotărârea AGA stipulează că el rămâne administrator şi după preluare. În anul 2009 compania D.I.M. Soft câştigase ca parte a unui consorţiu condus de firma elveţiană contracte de 104 mil. euro cu statul român pentru licenţe Microsoft.

- În data de 26 martie 2012, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial din 11 mai 2012, Claudiu Florică participă ca reprezentant al D-Con.NET la AGA D.I.M. Soft. În cadrul şedinţei, în acţionariatul D.I.M. Soft intră cu 2% din titluri compania Lisaos Ventures Limited, cu sediul în Limassol, Cipru.

- Pe data de 8 mai 2012, Claudiu Florică participă din nou la AGA D.I.M. Soft ca reprezentant al companiei elveţiene D-Con.NET. În cadrul şedinţei AGA, firma Lisaos Ventures Limited din Cipru devine singurul acţionar al firmei după achiziţia acţiunilor deţinute de firma elveţiană. În document nu apar date despre acţionarii firmei cipriote.