Adio metrou Drumul Taberei – Universitate. Cum pui capac unei investiţii trecând-o pe finanţare europeană

Autor: Iulian Anghel 01.05.2013

Construcţia magistralelor de metrou M4 (Parc Bazilescu - Străuleşti) şi M5 (Drumul Taberei - Universitate) a fost trecută pe finanţare europeană. Abia din acest moment putem spune: adio metrou nou în Bucureşti.

În România, a trece un program de investiţii pe finanţare europeană este cea mai bună metodă de a te spăla pe mâini. Întâi îi tai finanţarea naţională, apoi mimezi eforturi supraomeneşti de a-l trece pe finanţare europeană. Faci mare tam-tam când Comisia Europeană aprobă finanţarea şi apoi pleci la culcare pentru că nu mai e treaba ta. Aşa s-a întâmplat şi cu autostrăzile: mare fericire când au fost aprobate la finanţare şi rezultate nule în atragerea propriu-zisă a banilor de la UE.

Aşa şi cu magistralele de metrou amintite a căror cost este de aproximativ 1,2 mld. euro. BEI i-a acordat o linie de finanţare de peste 450 mil. euro. Lucrările au pornit, dar când a venit vremea să pună bani, Guvernul a zis stop jocul. Finanţarea acordată proiectului prin legea bugetului pe 2013 este de doar 21 mil. euro, iar finalizarea lucrărilor a fost amânată din 2015 pentru 2018. Marţi seara a venit vestea cea mare: continuarea investiţiei la Metrou va fi asigurată din fondurile europene nerambursabile din Programul Operaţional Transporturi (POS-T). Cânt te uiţi cum merge POS-T te dumireşti: în şase ani de la integrarea în UE, POS-T, cu cele 96 de mari proiecte aprobate, a atras de la UE doar 295 mil. euro, 6% din totalul fondurilor de peste 4,5 mld. euro alocate de Bruxelles în perioada 2007-2013. În total, în proiectele din POS-T au ajuns 467 mil. euro (bani din rambursări de la UE, prefinanţări de la UE şi cofinanţarea statului), adică 4,8 mil. euro în medie pe fiecare din cele 96 de proiecte aprobate care, fiecare, costă zeci şi sute de milioane de euro. Ce poate spera Metroul să ia de la UE şi ce poate spera şi tronsonul de autostradă Sebeş-Turda trecut şi el pe finanţare europeană din POS-T? Praful de pe tobă!

Statul este cel care ar fi trebuit să beneficieze cel mai mult de pe urma banilor europeni. POS-T se adresează marilor proiecte de infrastructură, care sunt ale statului. Rezultatul? Absorbţie 6% din total.

POS Mediu se adresează marilor proiecte ale administraţiei statului – fiecare judeţ are câte un mare proiect de alimentare cu apă, în valoare medie de 100 mil. euro. În total, pe POS Mediu au fost rambursaţi de UE în contul plăţilor efectuate 581 mil. euro, adică 12% din suma totală alocată programului de 4,5 mld. euro. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele 369 de proiecte aprobate pe POS-Mediu a primit o finanţare medie de 1,5 mil. euro. Nu este ridicol? Este.

Dar miniştrii continuă să se bată cu pumnul în piept. Ministerul Transporturilor povesteşte de câteva săptămâni despre efortul ministrului de resort Relu Fenechiu de a introduce în finanţarea UE metroul bucureştean. Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici se laudă că anul acesta va lua de la UE peste 6,5 mld. euro. Absorbţia totală la 3 luni este ceva mai bună decât în perioada similară a anului trecut. Dar, dacă te uiţi pe raportările Ministerului Finanţelor constaţi următorul lucru: cheltuielile statului cu programele finanţate din banii nerambursabili ai UE au scăzut în primul trimestru al lui 2013 cu 45%, la 1,9 mld. lei (431 mil. euro), faţă de perioada similară a anului trecut, în vreme ce sumele primite de la Bruxelles în bugetul consolidat în contul plăţilor efectuate şi ca prefinanţări s-au prăbuşit cu 33,8%, la 1 mld. lei. Cheltuielile de capital (investiţiile statului) au scăzut în T1 faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012 cu 7,5%, la 3,6 mld. lei. Toate investiţiile statului (bani europeni şi bani proprii) au însemnat în primele trei luni ale anului 0,9% din PIB (5,4 mld. lei), faţă de 1,2% din PIB anul trecut (7,3 mld. lei). Iar rata absorbţiei fondurilor europene la 3 luni a crescut pe toate cele şapte programe operaţionale cu un ridicol 1,5%, adică 303 mil. euro.

Cum să crezi că va lua Metroul sute de milioane de euro de la UE, când POS-T nu a fost în stare să ia în şase ani nici 7% din fondurile totale?

Dar vânzoleala din jurul banilor europeni are un scop ţintit: să arate lumii cât se zbate administraţia să ne facă bine. Dacă priveşti mai atent observi că această administraţie nu face decât să se spele pe mâini: nu dă bani din buget pentru un proiect pentru că va veni “finanţare europeană”. Nu răspunde pentru slaba absorbţie pentru că, deh, procedurile sunt grele, mai învăţăm din greşeli, ne mai cizelăm. Decamdată a trece un program pe finanţare europeană, echivalează cu a-i pune capac.

Iulian Anghel este editor al Ziarului Financiar