Eşecul statului în a atrage banii UE a redus cu 12% construcţiile de infrastructură. Cine sunt responsabilii?

Guvernul Ponta clamează că are ca prioritate investiţiile în infrastructură din fonduri europene, dar datele statistice arată altceva: zero fonduri europene la POS-T infrastructură pe T1, -7,5%  investiţiile statului pe aceeaşi perioadă, scădere cu 12% a lucrărilor de construcţii „inginereşti“, adică de infrastructură.

 

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 5% în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, în condiţiile în care piaţa construcţiilor, evaluată la 9-10 miliarde de euro pe an, ar trebui să contribuie la relansarea economică a României prin investiţiile în infrastructură.

 

Scăderea a fost însă determinată tocmai de evoluţia lucrărilor inginereşti, adică cele pentru infrastructură, care au scăzut cu 12%, faţă de o creştere de 21% a construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi de 5% a construcţiilor de clădiri nerezidenţiale, adică de birouri, spaţii comerciale şi industriale.

 

„Lucrările de construcţii vor scă­dea anul acesta. Nu e niciun semn că se va intensifica ritmul de lucru. E împotriva raţiunii ce se întâmplă. Trendul de creştere putea fi dat de infrastructură, fie că era vorba de canalizări, aducţiuni de apă sau de străzi. Statul e mai mult decât prudent în sensul demarării de lucrări, nu ia nimeni taurul de coarne“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patrona­tului Societăţilor din Con­strucţii.

 

Căderea investiţiilor în infrastructură e surprin­zătoare pen­tru că vremea a fost mult mai bună în ianuarie şi februarie 2013 faţă de 2012, ceea ce s-a văzut de altfel în creşterea construc­ţiilor rezidenţiale.

 

Explicaţia este că guvernul nu a atras niciun euro în plus la fondurile europene pentru infrastructură (aşa-numitul program POS-T) pe primele trei luni.

 

„Pe teren, noi am simţit o scădere de 10-12% a lucrărilor de construcţii în primul trimestru. Vremea a fost mai bună comparativ cu anul trecut, dar nu au existat fonduri pentru investiţii. Statul a plătit arierate şi nu a deschis încă finanţarea pentru continuarea lucrărilor sau pentru noi proiecte“, spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează firma de construcţii Delta ACM 93, cu afaceri de 110 mil. euro anul trecut.  Compania are în portofoliu o serie de lucrări de infrastructură, printre care şi magistrala de metrou Râul Doamnei-Eroilor din Capi­ta­lă.

 

Căderea din construcţii nu ţine de conjunctură, ci este determinată de politicile publice ale statului. În vreme ce cheltuielile totale ale statului au crescut cu 4,4% în T1 (veniturile au crescut cu doar 3%), investiţiile statului (cheltuielile de capital) au scăzut în aceeaşi perioadă cu 7,5%.

 

Fondurile europene nerambursabile (incluse în investiţiile totale ale statului) nu contribuie cu nimic. Din toamna anului trecut şi până în prezent, de exemplu, Programul Opera­ţional Sectorial Transporturi (POS-T) nu a atras niciun cent de la UE.

 

Nici statul nu a dat niciun ban de la el. La 30 noiembrie 2012, „plăţile către beneficiari“ (principalul beneficiar este pe acest program statul) pe POS-T erau de 1,8 mld. lei. Atât sunt şi la 20 aprilie 2013: 1,8 mld. lei (400 mil. euro).