Guvernul nu a fost luat prin surprindere de creşterea economică de 2,1% pe primul trimestru. Interviu cu Liviu Voinea, ministrul bugetului. Urmăriţi aici înregistrarea emisiunii

Guvernul se aştepta la o creştere de 2,1% pe primul trimestru, însă construcţia bugetului a fost mai conservatoare, a spus Liviu Voinea, ministrul bugetului la emisiunea de business ZF Live, transmisă în fiecare zi de luni până vineri de la 10:00 la 11:00 dimineaţa pe live.zf.ro.

„Noi, cei de la Guvern, ne aşteptam la această creştere de 2%. Am fost conservatori atunci când am făcut bugetul, l-am făcut pe 1,6% creştere economică. Această creştere de 2,1% pe primul trimestru se va reflecta în cel puţin 2% pe tot anul”, a spus Voinea.

Creşterea în trimestrul I a fost susţinută de exporturi şi producţie industrială, o creştere sănătoasă, a menţionat Voinea. El a mai spus că măsurile luate de Guvern la începutul acestui an de stimulare a consumului – reîntregirea salariilor la bugetari, indexarea pensiilor, creşterea salariului minim - nu şi-au făcut încă efectul. Aceste măsuri îşi vor face efectul în a doua jumătate a anului.

Ce a spus Liviu Voinea la ZF Live:

• Noi, cei de la Guvern, ne aşteptam la această creştere de 2%. Am fost conservatori atunci când am făcut bugetul, l-am făcut pe 1,6% creştere economică. Această creştere de 2,1% pe primul trimestru se va reflecta în cel puţin 2% pe tot anul.
• Creşterea în trimestrul I a fost susţinută de exporturi şi producţie industrială – e o creştere sănătoasă. Însă nu şi-au făcut încă efectul măsurile luate de Guvern la începutul acestui an de stimulare a consumului – reîntregirea salariilor la bugetari, indexarea pensiilor, creşterea salariului minim. Aceste măsuri îşi vor face efectul în a doua jumătate a anului.
• În ceea ce priveşte perioada 2000-2008, noi am crescut pe datorie. Cred că e nevoie de o regândire a întregului model de dezvoltare, a modelului de business al băncilor şi a modului de viaţă al fiecăruia dintre noi. În timp ce unui european i se pare o realizare faptul că la sfârşitul carierei îşi poate cumpăra o casă, nouă ni se pare ceva firesc sau ni s-a părut între 2000-2008 ca deja la 30-40 de ani să ai casă, maşină pe care s-o schimbi la 2-3 ani, dar totul a fost pe datorie.
• Avem investiţii străine, nu este adevărat că nu avem, ultima este cea de la Daimler, sunt multe companii care reinvestesc profitul obţinut în România. Aceste investiţii se vor vedea în exporturi mai apoi. Avem balanţă comercială pozitivă cu SUA – sunt firme americane care produc în România şi exportă către SUA. Exporturile noastre sunt cu valoare adăugată ridicată – maşini, echipamente.
• După 20 de ani în care am fost doar recipienţi de investiţii străine, s-a ajuns la o masă critică şi începem să exportăm capital, oricât ar părea de paradoxal – cel puţin către economiile din regiune. Din acest motiv, sunt luni în care ieşirile de investiţii străine directe depăşesc intrările de investiţii străine directe. SUA, Japonia, economiile dezvoltate funcţionează pe acest principiu.
• Un cont curent pozitiv poate fi un semn pozitiv în sens că începi să exporţi capital sau poate fi şi un semn negativ de cerere internă slabă.
• De unde creştere economică? Din exporturi şi producţie industrială, pe termen mediu din absorbţia fondurilor europene şi din finalizarea reformelor structurale.
• În primele patru luni, de la buget am împrumutat Ministerul Fondurilor Europene cu peste 5 mld. lei pentru a face plăţi în avans, în afară de cele 20 mld. lei prevăzute pentru cofinanţarea fondurilor europene. Eu cred că în aceste patru luni s-a făcut foarte mult pentru îmbunătăţirea absorbţiei şi ar trebui să se vadă până la sfârşitul anului o creştere substanţială.
• Am plătit în primele două luni din 2013 facturi de peste 2 miliarde de lei la CNADNR aferente lucrărilor executate anterior, dar neplătite. Am aprobat cu o săptămână în urmă o ordonanţă de urgenţă prin care am dat voie firmelor din construcţii care au contracte cu CNADNR şi vor să lucreze pe banii lor să facă acest lucru în acest an. Permitem de 700 milioane de lei autofinanţarea de către firmele respective, urmând ca facturile să vină anul viitor.
• Sper că vom rectifica bugetul pe pozitiv. Dacă vom modifica prognoza de creştere economică către 2% în vară, ar însemna venituri suplimentare la buget de 800 mil. lei.
• Pe primul trimestru, faţă de veniturile prognozate, nu s-au făcut 1,4 mld. lei.
• Ca urmare, deficitul a fost ţinut în limite printr-un management strâns al cheltuielilor. În aprilie pe hârtie s-au făcut veniturile, însă s-au plătit în avans salariile bugetarilor.
• Veniturile care ar putea proveni din revizuirea în sus a creşterii economice poate ar compensa veniturile nerealizate în prima partea a anului.  
• Veniturile pe fiscalitate nu se încasează eficient. Pe de altă parte, sunt zone pentru optimizare.
• Până relativ recent, 2009-2012, statul s-a bazat foarte mult pe împrumuturile de la bănci. Ne împrumutam cu 6-7% şi la leu şi la euro. Acum am ajuns la  randamente la euro de sub 4%, la leu pe un an sub 3%. Asta înseamnă că statul forţează sectorul bancar să se ducă şi către privat.
• La nivel microeconomic s-au acumulat problemele din ultimii trei ani. Creşterea economică din primul trimestru este rezultatul măsurilor luate în 2012, există un decalaj. România nu are o problemă de finanţare. BM, BERD ne împrumută cu dobândă de sub 1% la euro.
• Încasările la TVA în primele patru luni au crescut cu două cifre. Măsura TVA-ului la încasare, pe care mi-o asum, are rezultate foarte bune din punct de vedere bugetar. Nu s-a mai putut deduce TVA-ul dacă nu ai plătit factura. Statul, începând cu sfârşitul lunii martie, şi-a asumat că plăteşte toate facturile la 30 de zile către sectorul privat şi la 60 de zile la medicamente. E firesc să avem aceeaşi disciplină şi în sectorul privat.
• A fost austeritate pentru cei mai amărâţi şi cei mai bogaţi şi multinaţionalele, pe principiul că ei sunt forţa motrice a economiei, au fost protejaţi. Este momentul disciplinei pentru toţi, pentru transparenţă fiscală. Am semnat marţi la EcoFin alături de Franţa, Marea Britanie, Germania – în total 12 ţări, o declaraţie prin care suntem de acord să punem reciproc la dispoziţie informaţii fiscale.
• Scopul nu este ca să se mai ducă de vreo patru ori pe lună nişte inspectori la buticarul de la colţ, ci să ne concentrăm pe companiile mari.
• Anul trecut plafonul de încasări nu s-a făcut la nivelul prognozat de la marii contribuabili, de la cei mici s-a făcut. Marii contribuabili au posibilităţi mai mari de optimizare fiscală.
• Lupta împotriva evaziunii trebuie pornită la nivel european. Sunt foarte importanţi aceşti paşi la nivel european, programele de schimb de informaţii fiscale, să înlocuim secretul cu transparenţa, austeritatea cu disciplina, stagnarea cu creşterea. Sunt lucruri la îndemâna noastră cu condiţia să lucrăm cu toţii împreună.