Bruxellesul închide procedura de deficit excesiv împotriva României

Comisia Europeană (CE) a recomandat ieri Consiliului încheierea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014.

Procedura de deficit excesiv poate conduce la sancţiuni financiare în cazul statelor din zona euro, în timp ce ţările non-euro pot fi pedepsite prin blocarea accesului la fonduri UE.

Comisia arată că procedura de deficit excesiv (peste 3% din PIB) pentru România a fost lansată în 2009. Recesiunea mult mai mare decât se estimase din 2009 a dus la o scădere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a determinat o creştere a deficitului public la 9% din PIB, în ciuda eforturilor depuse în vederea reducerii cheltuielilor publice.

„Deficitul a fost ulterior redus la 6,8% din PIB în 2010, la 5,6% din PIB în 2011 şi la 2,9% din PIB în 2012, valoare care este sub valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în tratat. În previziunile serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013 se estimează că deficitul public general va scădea la 2,6% din PIB în 2013 şi la 2,4% din PIB în 2014 – în condiţiile menţinerii politicilor actuale – astfel rămânând cu mult sub valoarea de referinţă de 3% din PIB din tratat“, justifică Comisia recomandarea sa de scoatere a României din procedura de deficit excesiv.

Executivul comunitar se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să rămână sub 3% în perioada prognozată, 2013-2014, după ce România a reuşit să ajungă la 2,9% anul trecut.

Decizia Ecofin privind existenţa deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009.

Recomandările Comisiei Europene

Comisia Europeană a recomandat României ieri zece măsuri majore care să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţele economice.

Comisia Europeană a prezentat ieri recomandările specifice de ţară, pe care Comisia le elaborează anual în cadrul exerciţiului intitulat Semestrul European.

• Implementarea programului preventiv - România a negociat cu Comisia Europeană şi cu FMI un program preventiv de ajustare economică în 2011. (Evaluarea finală a programului va avea loc până la sfârşitul anului 2013.)

• Deşi consolidarea fiscală a continuat, disciplina fiscală reprezintă în continuare o mare provocare. România ar trebui să-şi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să sprijine reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocupării lucrătorilor cu vârste mai înaintate.

• Sunt dezechilibre majore în sistemul de sănătate din România în special din cauza utilizării ineficiente a resurselor şi a proastei gestionări. România ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a mări raportul costuri-eficienţă din sistem, prin reducerea spitalizării excesive şi prin îmbunătăţirea serviciilor de tratament ambulatoriu.

• În 2012 gradul de ocupare al tinerilor a fost printre cele mai reduse din UE. România trebuie să îşi îmbunătăţească calitatea politicilor active de pe piaţa muncii şi să pună în practică fără întârziere Planul Naţional de Ocupare a Tineretului.

• În domeniul educaţiei, învăţământul universitar va trebui să fie aliniat la nevoile de pe piaţa muncii şi să permită un acces îmbunătăţit persoanelor defavorizate.

• Guvernanţa şi calitatea administraţei publice trebuie, din acest motiv, să fie consolidate.

• Pentru România un mediu de afaceri slab şi un sprijin redus pentru activitatea de cercetare-inovare reprezintă provocări majore. Administraţia trebuie să garanteze un sistem de e-guvernare coerent şi să facă eforturi suplimentare pentru a facilita accesul la finanţare, precum şi să reducă birocraţia în domeniul IMM-urilor.

• România va trebui să îşi îmbunătăţească eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi gradul de eficacitate al politicilor de combatere a corupţiei, în special în domeniul achiziţiilor publice.

• România are un grad redus de concurenţă şi eficienţă în sectoarele industriale de energie şi transport. Trebuie să asigure liberalizarea preţurilor la gaz şi electricitate, să consolideze managementul companiilor de stat şi autorităţilor de reglementare, precum şi să finalizeze interconectarea transfrontalieră.

• Gradul de introducere a conexiunilor de tip broadband este cel mai redus din UE; ele ar trebui să fie introduse pe plan larg.

• În sectorul transporturilor este necesară o planificare amănunţită pe termen lung.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013